☘️ Peste 80% dintre solicitanții de azil vin din Marea Britanie prin Irlanda de Nord, afirmă Ministrul McEntee
Ministrul Justiției, Helen McEntee, estimează că peste 80% dintre persoanele care aplică pentru azil în Irlanda provin din Marea Britanie, trecând frontiera terestră cu Irlanda de Nord.
În cadrul unei audieri a comitetului de justiție al Oireachtas, unde se discuta decizia Guvernului de a adera la un pact migraționist la nivelul UE, McEntee a subliniat că majoritatea solicitanților de azil vin peste graniță, specificând: „Aș spune că procentul este chiar mai mare de 80%”.
Senatorul Fianna Fáil, Robbie Gallagher, a descris această statistică ca fiind „îngrijorătoare”. McEntee a menționat că Departamentul Justiției colaborează regulat cu autoritățile britanice, inclusiv prin intermediul unui comitet al Zonei de Călătorie Comune și în mod bilateral prin Departament și între Garda și Serviciul de Poliție din Irlanda de Nord.
Aceasta a subliniat provocările reprezentate de menținerea unei frontiere deschise pe insulă: „Este absolut o provocare.”
McEntee a menționat și despre un acord de returnare pentru a trimite înapoi în Marea Britanie persoanele care au statut de refugiat acolo, deși acesta a fost împiedicat de un verdict recent al Înaltei Curți, pentru care intenționează să propună legislație.
O sursă din Departamentul Justiției a indicat dificultățile de a număra exact persoanele care trec frontiera, deoarece aceasta nu este monitorizată în mod obișnuit, dar a confirmat că peste 80% din cererile de Protecție Internațională sunt depuse la biroul din Mount Street, fără să fi fost aplicate la un punct de intrare, cum ar fi un port sau aeroport.
Departamentul presupune că majoritatea acestor solicitări provin din Marea Britanie și trec frontiera terestră. Guvernul a observat o creștere a cererilor din Nigeria, prin această rută.
Cabinetul a decis că solicitanții de azil din această țară vor fi supuși unui regim de procesare accelerată începând de marți.
Mai devreme, McEntee a informat comitetul că până la 80% dintre solicitanții de azil vor fi procesați în trei luni conform noilor reguli UE.
Ministrul a afirmat că noul pact va reduce timpul petrecut în cazarea oferită de stat și va mări probabilitatea ca persoanele să fie returnate în țara de origine.
Neaderarea la pact ar face ca Irlanda să devină o destinație mai atractivă, ceea ce ar „crește cu siguranță numărul” de solicitări, dar ar limita capacitatea statului de a accesa mecanismele de solidaritate și împărțire a sarcinilor, „limitând sever” capacitatea de a „trimite oamenii înapoi de unde au venit”, a explicat ea comitetului.
Pactul, pe care Guvernul dorește să-l implementeze până la mijlocul anului 2026, a întâmpinat opoziție din partea politicienilor de stânga și dreapta. Deși Guvernul susține că este un pas către un sistem de imigrație mai echitabil și mai rapid, planul de aprobare a pactului săptămâna viitoare se confruntă cu o opoziție crescândă înaintea voturilor din Dáil și Seanad.
McEntee va oferi o prezentare generală a pactului, care include șapte directive și regulamente suprapuse, argumentând că există riscuri semnificative în a nu adera la el.
„Trebuie pur și simplu să recunoaștem că provocările prezentate de migrație și azil există. Acestea nu pot fi ignorate. Ele trebuie abordate. Și nu pot fi abordate, într-o lume globalizată și interdependentă, de un stat singur”, a declarat ea comitetului.
A subliniat că un element, regulamentul privind procedurile de azil, permite „procesarea mai rapidă și mai echitabilă” a cererilor în întreg blocul, inclusiv proceduri „foarte condensate” la frontieră pentru unele persoane, inclusiv cele provenite din țări cu rate scăzute de recunoaștere a azilului. Aceasta va permite luarea deciziilor în circumstanțe accelerate sau pentru solicitanți inadmisibili în trei, respectiv două luni, iar cadrul temporal cel mai lung pentru o primă decizie va fi de șase luni într-o procedură obișnuită.
Sub această regulă, a spus ea comitetului, există garanții și mecanisme de apel. „Pe scurt, această regulă va asigura ca persoanele să primească o decizie mai rapidă, fie pozitivă, fie negativă, asupra cererii lor.”
A explicat cum pactul conține de asemenea o nouă regulă de screening, care intră în vigoare când cineva intră în UE neregulamentar sau este găsit într-un stat membru fără permisiune.
Persoana va trece printr-o procedură de screening în șapte zile, incluzând identificarea, verificările de sănătate și de securitate și amprentarea, precum și înregistrarea în baza de date Eurodac a UE. Aceasta permite țărilor să verifice dacă cineva a depus o cerere de azil într-un alt stat membru al UE.
Odată ce acest proces este încheiat, persoanele vor fi fie introduse în procesul de azil, fie returnate din țară.
O altă regulă nouă privind baza de date Eurodac, a spus ea comitetului, va fi importantă pentru Irlanda deoarece țara se confruntă cu niveluri ridicate de „mișcare secundară” – unde cineva a călătorit în Irlanda prin alt stat membru. Sub această regulă, sistemul va fi extins pentru a include colectarea de imagini faciale și amprente, inclusiv reducerea vârstei pentru amprentare la șase ani și mai mari.
McEntee a afirmat că acest lucru este pentru a oferi „o protecție mai puternică pentru copiii expuși riscului”, și că accesarea acestei informații va „ajuta la returnarea persoanelor secundare la statul membru corect”.
Pașii de armonizare a calificării pentru statutul de refugiat vor reduce incentiva pentru solicitanți de a se muta de la un stat membru la altul, a spus ea, „ceea ce este pozitiv pentru Irlanda”.
Ea a spus comitetului că gestionarea frontierelor externe și returnarea persoanelor fără drept de ședere în UE se va face cu „respect total pentru drepturile omului”.
A prezentat o nouă Regulament pentru Managementul Azilului și Migrației (AMMR), care va înlocui sistemul curent pentru determinarea statului membru responsabil pentru o cerere de azil, cunoscut sub numele de regulamentul Dublin III.
„Irlanda va beneficia direct de un sistem și un proces mai eficient, permițându-ne să identificăm și să returnăm mișcările secundare la statul membru responsabil, eliberând propriul nostru sistem pentru a asista rapid și eficient pe cei care caută protecție internațională”, a spus ea.
Pentru a echilibra acest lucru, același regulament va introduce un „mecanism de solidaritate obligatoriu” – ceva la care unii critici
ai pactului s-au opus. Sub acesta, un „fond de solidaritate” va fi stabilit pentru a echilibra impactul asupra statelor membre de primă linie unde ajung cei mai mulți solicitanți de azil, cum ar fi Italia, Grecia și Cipru. Acesta va consta din țări care acceptă relocări sau își cumpără ieșirea din aceasta cu o contribuție financiară.
McEntee a spus că partea Irlandei din acesta, bazată pe cifrele actuale, va fi de 648 de relocări sau puțin sub 13 milioane de euro anual, cu „flexibilitate” pentru state în ceea ce privește modul în care își îndeplinesc aceasta.
Ea a subliniat că acest lucru nu înseamnă că Irlanda va trebui să preia încă 648 de solicitanți. „Aceasta poate lua forma relocărilor, unei contribuții financiare, compensării cazurilor neîntoarse … sau o combinație a acestora.”
☘️ Scăderea Religiozității Printre Tinerii Profesori din Școlile Catolice
Un studiu recent arată că personalul mai tânăr din școlile catolice este mai puțin probabil să creadă în Dumnezeu sau să participe la servicii religioase, ceea ce duce la scăderea numărului de profesori capabili să ofere educație bazată pe credință.
Cercetarea, efectuată de un grup internațional de cercetători și bazată pe un sondaj aplicat a 4.000 de membri ai personalului școlar, este cea mai amplă studiere a realităților educației catolice din Irlanda până în prezent.
În prezent, aproape 90% dintre școlile primare și jumătate din școlile secundare sunt sub patronaj catolic, în timp ce aproximativ 69% din populație se identifică drept catolică.
Studiul constată că, în multe cazuri, curriculumul educației religioase nu este predat într-o manieră comprehensivă și profesională. De asemenea, există o largă neștiință în ceea ce privește documentele-cheie care definesc viziunea și scopul școlilor catolice, cu până la 80% din personalul școlar nesigur sau neinformat cu privire la aceste publicații.
Semnificația vârstei ca factor în religiozitatea personalului școlar este clară în sondajele privind credința în Dumnezeu și participarea la serviciile religioase. În timp ce procentul personalului școlar care afirmă că crede în Dumnezeu este de peste 90% printre cei peste 50 de ani, acesta scade la 67% printre cei sub 30 de ani.
Similar, procentul catolicilor autodeclarați care participă la un serviciu religios săptămânal, așa cum cere învățătura Bisericii Catolice, este de 41%, în timp ce printre cei sub 40 de ani scade la 18%.
La nivel primar, mai mult de jumătate dintre profesorii din școlile catolice „nu cred într-un Dumnezeu personal” și sub jumătate, 49%, declară că „nu sunt catolici practicanți și angajați”.
Raportul subliniază că majoritatea copiilor din școlile primare catolice sunt pregătiți pentru sacramente de către personal care se descrie ca fiind altceva decât catolici practicanți, ridicând întrebări despre formarea credinței copiilor și pregătirea pentru sacramente.
Se menționează provocări similare în școlile secundare catolice, având în vedere că o treime din profesorii de religie nu sunt catolici practicanți și angajați, deși dezvoltarea credinței este un obiectiv educațional central al școlilor lor.
Datele indică provocări crescânde pentru școlile catolice dacă doresc să numească directori catolici pe măsură ce apar posturi vacante.
Deși două treimi din directorii primari catolici se descriu ca fiind catolici practicanți și angajați, cifra corespunzătoare printre cei sub 50 de ani este de 44%.
Raportul observă că, chiar dacă există o cerere susținută sau în creștere pentru locuri în educația catolică, școlile se confruntă cu un „fond de catolici în declin și mai diluat din care să atragă atât personal voluntar, cât și profesionist”.
Studiul a fost realizat de o echipă de cercetători academici de la Colegiul Mary Immaculate și Centrul Mater Dei pentru Educație Catolică, ca parte a proiectului Global Researchers Advancing Catholic Education.
Dr. Daniel O’Connell, profesor asistent de educație religioasă la MIC, a menționat că un aspect al educației care trebuie să se schimbe în educația primară este numărul de școli care în prezent au un patron catolic.
„Multe dioceze nu au capacitatea de a susține și de a resursa în mod adecvat școlile lor catolice, în special predarea programului patronului [educația religioasă]”, a spus el.
El a subliniat necesitatea unei „dezvoltări profesionale structurate și continue” esențiale pentru personalul din școlile catolice și „aceasta trebuie să se întâmple de urgență”.
Episcopul de Ossory, Niall Col, a spus că multe dintre constatări sunt izbitoare și „nu vor veni ca o surpriză pentru mulți”, având în vedere că societatea devine din ce în ce mai seculară.
Cu toate acestea, el a spus că știrile bune despre excelența școlilor bazate pe credință și nivelurile lor de realizări academice, personale și sociale și spirituale sunt o „tema insuficient valorificată” în discursul public.
„De cele mai multe ori ținta vocilor ostile din politică și media, școlile catolice de aici sunt de fapt în mod discret în avangarda modurilor în care lucrează pentru niveluri mai bune de incluziune și participare, nu în ultimul rând în modurile în care întâmpină și promovează educația interculturală și interreligioasă.”
Deși raportul a indicat o nevoie „urgentă” de formare și suport pentru personal în jurul identității și ethosului școlilor catolice, el a spus că rămâne pozitiv în legătură cu rolul lor viitor în dezvoltarea elevilor ca „și cetățeni și discipoli”.
Publicitate Electorală.
Sfârșit publicitate electorală
☘️ Raportul Amnesty International Subliniază Criza Locuințelor din Irlanda
Criza locuințelor din Irlanda a fost evidențiată într-un raport al Amnesty International care evaluează drepturile omului în 155 de țări.
Raportul “Starea Drepturilor Omului în Lume” a observat că peste 4.000 de copii trăiesc în cazare de urgență pentru persoanele fără adăpost, în timp ce zeci de mii de tineri sunt excluși de pe piața locuințelor.
Directorul executiv al Amnesty International, Stephen Bowen, a declarat că acest lucru înseamnă că Guvernul trebuie să ia măsuri mai îndrăznețe și mai decisive pentru a rezolva criza locuințelor, inclusiv un referendum privind dreptul la locuință.
Raportul a pus, de asemenea, accent pe serviciile de avort din Irlanda.
Organizația a solicitat Guvernului să prioritizeze implementarea recomandărilor conținute în revizuirea serviciilor de avort efectuată de avocatul Marie O’Shea, care a fost publicată anul trecut.
La nivel global, Amnesty International a acuzat platformele Big Tech că alimentează conflictele.
Raportul a avertizat că degradarea statului de drept este probabil să se accelereze odată cu avansul rapid în inteligență artificială, care, împreună cu dominația Big Tech, riscă să “superalimenteze” încălcările drepturilor omului dacă reglementarea continuă să rămână în urma progreselor.
S-a menționat că utilizarea programelor spion și a instrumentelor de supraveghere în masă sunt folosite pentru a “încălca drepturile și libertățile fundamentale”, în timp ce guvernele desfășoară instrumente automate care vizează grupurile cele mai marginalizate din societate.
Secretarul general al Amnesty International, Agnès Callamard, a declarat că “într-o lume tot mai precară, proliferarea și desfășurarea nereglementată a tehnologiilor, cum ar fi inteligența artificială generativă, recunoașterea facială și programele spion, sunt gata să fie un dușman pernicios – escaladând și superîncărcând încălcările dreptului internațional și ale drepturilor omului la niveluri excepționale”.
Ea a adăugat: “Într-un an de referință pentru alegeri și în fața unui lobby anti-reglementare tot mai puternic, susținut și finanțat de actorii Big Tech, aceste progrese tehnologice necontrolate și neînregistrate reprezintă o amenințare enormă pentru noi toți.
“Acestea pot fi folosite pentru a discrimina, dezinforma și diviza.”
☘️ Irlanda în Declin în Clasamentul Destinațiilor Atractive pentru Muncă
Irlanda a scăzut patru poziții, ajungând pe locul 36 în clasamentul celor mai atractive țări pentru profesioniști din întreaga lume care doresc să lucreze.
Un nou raport al The Stepstone Group, compania mamă a platformei de angajare IrishJobs, arată că Dublinul se situează pe locul 36 în topul orașelor cele mai dorite de talentele globale pentru muncă, fără schimbări față de ultimul sondaj din 2020.
Calitatea vieții este principalul motiv pentru care profesioniștii aleg să se mute în Irlanda, urmată de calitatea oportunităților de muncă, și siguranța, stabilitatea și securitatea.
Țările europene constituie 7 din primele 10 țări unde Irlanda este considerată o destinație de top pentru muncă.
Acestea includ Portugalia, Ungaria, Estonia, Spania, Olanda, Italia și Regatul Unit.
Pakistanul, Emiratele Arabe Unite și Ghana sunt țările din afara Europei unde Irlanda este văzută ca o destinație de top pentru muncă.
Cercetarea arată că lucrătorii care se mută în Irlanda se așteaptă la sprijin din partea angajatorilor într-o gamă largă de domenii, inclusiv locuințe și vize/permise de muncă.
Potrivit studiului, Regatul Unit rămâne destinația de top pentru profesioniștii din Irlanda care doresc să lucreze în străinătate, Australia a urcat pe locul al doilea, urmată de SUA pe poziția a treia.
Doar 8% dintre lucrătorii din Irlanda se descriu ca fiind activi în căutarea unui loc de muncă în străinătate. Acest procent se compară cu o medie globală de 23%.
“La nivel național, deși Irlanda rămâne o locație relativ atractivă pentru talentele care doresc să se relocheze și să lucreze, scăderea din clasamentul de anul acesta poate fi un semn că provocările infrastructurale cu care se confruntă economia, în special în ceea ce privește aprovizionarea cu locuințe, au un impact mai mare asupra dorinței talentelor de a se muta în țară”, a declarat Sam Dooley, Directorul de Țară al The Stepstone Group Irlanda.
“Este crucial ca angajatorii, Guvernul și grupurile reprezentative să colaboreze pentru a aborda aceste provocări și pentru a se asigura că Irlanda dispune de infrastructura și politicile adecvate pentru a rămâne o locație atractivă pentru talentele globale și în viitor”, a spus domnul Dooley.
Raportul Decoding Global Talent 2024 este publicat în parteneriat cu Boston Consulting Group (BCG) și The Network, o alianță globală de peste 70 de site-uri de recrutare.
Este bazat pe datele unui sondaj la care au răspuns peste 150.000 de participanți din forța de muncă din 188 de țări, inclusiv 1.746 de respondenți din Irlanda, și este a patra ediție dintr-o serie, edițiile anterioare fiind publicate în 2014, 2018 și 2021.
☘️ O Femeie din Irlanda are Peste 900 de Condamnări în Palmares
Jennifer Armstrong, în vârstă de 49 de ani, deținătoarea celui mai lung istoric criminal din Irlanda, a ajuns acum la peste 900 de condamnări după ce a recunoscut săvârșirea a peste 90 de noi infracțiuni, pentru care va sta la închisoare timp de nouă luni.
Recentele ei fapte includ scandal în public în stare de ebrietate la parada de Ziua Sfântului Patrick din Dublin, distrugerea sticlelor de băutură în valoare de sute de euro în magazine și comportament violent după arestare.
Judecătoarea Treasa Kelly a declarat că Armstrong are un “istoric foarte prost” și nu a avut altă opțiune decât să o încarcereze. Infractoarea a pledat vinovată pentru comportament amenințător și abuziv, intoxicare publică, comportament violent în stația de garda, obstrucționarea unei percheziții antidrog, furt, daune materiale și posesia unei arme într-o serie de incidente în centrul Dublinului, între mai anul trecut și martie anul acesta.
Sergentul Garda Niall Murphy a relatat că, de Ziua Sfântului Patrick din acest an, Armstrong era beată și striga la oamenii care urmăreau parada pe O’Connell Street.
Separat, a intrat beată în sediul Curților Penale de Justiție și a aruncat tăvi de plastic pe jos. De asemenea, a furat produse în valoare de peste 1.000 de euro, inclusiv parfumuri și alcool, din diferite locații din oraș.
De multe ori, ea a spart intenționat sticle de vin în magazine și a aruncat vesela și mâncarea pe podea într-un restaurant.
După arestare, a încercat să scuipe și să lovească gardienii. A fost găsită beată în centrul orașului având asupra sa o pereche de foarfece, iar în altă ocazie a înghițit droguri suspecte.
Armstrong “are probleme grave cu alcoolul și abuzul de substanțe” și “multe probleme de sănătate”, a declarat avocatul său, Eoin Lysaght.
Aceasta a fost în închisoare pentru o perioadă lungă anul trecut, dar după eliberare a fost “readusă din nou”. Domnul Lysaght a cerut clemență, iar judecătoarea a impus o sentință de 12 luni de închisoare, din care trei suspendate. “Vă mulțumesc, doamna judecător”, a spus Armstrong.
