ireland-raod-mapEtimologic numele de Irlanda (Ireland) derivă din numele zeiței celtice Eriu (în irlandeza modernă Eire) împreună cu substantivul germanic land – pământ.

Irlanda este singura națiune din lume care are un instrument muzical drept simbol național: Harpa apare pe toate documentele oficiale emise de guvernul irlandez.

Irlanda este o insulă în NV Europei, suprafaţă totală 84.421 Km2, din care Irlanda de Nord (aparţine Marii Britanii) ocupă 14.139 km2; este cel mai vestic membru al Uniunii Europene, are o economie dezvoltată şi o populație de 4.5 millioane (2012). Capitala este la Dublin, cu o populație de 553,165 (2016). Orașul și comitatul Dublin are o populație de 1,110,627 (2014), iar Dublin Metropolitan cunoscut și sub numele de Dublin Greater Area are o populație de 1,904,806. 

Irlanda este complet înconjurată de Oceanul Atlantic, deşi porțiunea de apă între Irlanda şi Marea Britanie este cunoscută ca Marea Irlandeză.

Coasta de vest este compusă din dealuri şi munți cu înălțime mică, cel mai înalt punct fiind Carrauntoohil la 1041 m. În centrul țării există în majoritate teren plat, favorabil pentru agricultură şi traversat de râuri (Shannon) şi de lacuri. Centrul țării conține şi zăcăminte majore de turbă, turba fiind printre cele mai importante resurse naturale a Irlandei.

Oraşele principale sunt capitala Dublin pe coasta de est, Cork în sud, Galway și Limerick pe coasta de vest și Waterford pe coasta de sud-est.

Irlanda este împărțită în 26 de comitate (county/counties în engleză). Fiecare comitat are un consiliu județean. În afară de cele 26 de comitate, patru oraşe principale sunt administrate individual şi au consiliul lor: Dublin, Cork, Limerick și Waterford. În plus, comitatul Dublin este împărțit în trei consilii diferite (Dun Laoghaire-Rathdown, Fingal și South Dublin), în afară de administrația oraşului Dublin.

Numele englezesc Dublin se zice că este derivat de la numele irlandez Dubh Linn, care înseamnă baltă neagră. Totuşi, mulți istorici nu agreează acestă etimologie fiindcă numele contemporan irlandez al oraşului este Baile Átha Cliath, nu Dubh Linn.

Clima Irlandei este influențată de Curentul Atlanticului de Nord şi este destul de blândă. Verile nu sunt foarte calde, iar iernile sunt geroase foarte rar. Precipitațiile sunt foarte frecvente, mai ales sub forma ploii. În alte părți ale țării, până la 275 de zile pe an sunt ploioase.

Limbile oficiale sunt irlandeza, o limbă celtică, şi engleza, care este a doua limbă oficială. Limba irlandeză este obligatorie în sistemul de învățământ şi este prima limbă oficială, deşi limba engleză este cea vorbită de majoritatea populației ca limbă maternă. Semnele publice sunt în general bilingve. Comunitățiile care vorbesc irlandeza ca prima limbă trăiesc în principal în zonele de Gaeltacht în vestul Irlandei, deşi acestea formează un procentaj mic a populației totale a țării.

irish-flag-ireland-92576_348_375Steagul Irlandei – cele 3 dungi verticale (verde, alb şi portocaliu) – a fost folosit pentru prima data de naționaliştii irlandezi în 1848. Verdele reprezenta majoritatea naționalistă irlandeză (catolicii), portocaliul minoritatea unionistă (in marea lor majoritate protestanți), iar albul simboliza pacea mult dorită între cele 2 părți.

În republica Irlandeză este prezentă o democrație parlamentară. Independența a fost declarată în 6 Decembrie 1921. Constituția sa a fost promulgată în 29 Decembrie 1937 şi poate fi modificată printr-un referendum.

Puteri ale statului de drept:

Executivul: Preşedintele- şef de stat, prim-ministru (Taoiseach )- şef de guvern.

Legislativul: Parlamentul bicameral naţional (Oireachtas): Camera Reprezentantilor (Dáil) şi a Senatului (Seanad).

Juridicul: Curtea Supremă de Justiţie.

Subdiviziuni administrative: 26 judete, 34 autorităţi locale.

Partide politice importante: Fianna Fail, Fine Gael, al Muncii, Progresiv-Democrat, Partidul Verde, Sinn Fein.

Vot : Universal peste 18 ani.

Șeful statului, preşedintele (uachtarán), este ales direct de către popor, pentru un mandat de şapte ani şi este eligibil pentru realegere pentru al doilea mandat. Preşedintele acţionează în mod normal, la recomandarea guvernului, dar se şi consultă un consilier al Consiliului de Stat în exercitarea anumitor funcţii.

Preşedintele semnează şi promulgă legile trecute de Oireachtas (Parlamentul), precum şi, atunci când i se recomandă de către prim-ministru (Taoiseach), citează şi dizolvă Parlamentul.

Există două camere ale Parlamentului: Dáil (Camera Reprezentanților) şi Seanad Éireann (Senat). Puterea supremă legislativă este centrată în cei 166 de membri ai Dáil.

Puterea executivă este investită în prim-ministru, care este şeful de cabinet şi prezidează reuniunile sale. Primul-ministru, prim-ministru adjunct (tánaiste), şi ministrul de finanţe trebuie să fie membri ai Dáil. Ceilalți miniştri ai guvernului trebuie să fie membri, fie din Camera Reprezentanților, dar nu pot fi senatori mai mult de doi.