Summarising Cities: European Squares and their Histories. Drone pictures by Cătălin D. Constantin
Primul etaj, 14 – 28 August 2020, Architectural Archive, 45 Merrion Square E, Dublin.
Marți-Joi 10am-5pm.
Este recomandată purtarea măștii și respectarea regulilor Covid-19.
Despre expoziție
Proiectul Piețe din Europa și istoriile lor presupune itinerarea unei expoziții ce are ca temă piețele orașelor istorice europene. Expoziția e dublată de conferințe și ateliere pe această temă, concepute în egală măsură pentru publicul larg și cel specialist (arhitecți, antropologi, urbaniști, istorici).
Piețe celebre din capitale cunoscute, de la marginile geografice ale Europei, Lisabona și Istanbul, sunt puse în expoziție alături de piețe anonime, dar nu mai puțin interesante, precum cele ale așezărilor aromâne din munții Pindului, cu miticul lor platan în centru, plantat acolo secole în urmă, chiar la întemeierea localității.
Expoziția a fost itinerată în peste 20 de locuri din 8 țări europene. Pe parcursul anului 2019, expoziția a fost prezentă în Azerbaidjan (2 expuneri, la Baku, la Universitatea de Arhitectură și Construcții și într-un turn al Orașului Vechi, aflat pe lista patrimoniului mondial UNESCO), în Georgia (2 expuneri, la Muzeul Național din Tbilisi și la Batumi, în partneriat cu Universitatea de Stat Șota Rustaveli), în Grecia, la Kozani, unde a avut loc și o dezbatere la care au participat autorul și arhitecții pieței din localitate. Până la finele anului 2019, expoziția va putea fi vizitată la castelul medieval de la Trigueros del Valle, de pe Valea râului Duero, în Spania. În contextul anului 2018, anul patrimoniului în Europa, proiectul a fost prezentat în România (București, Sibiu, Brașov), Spania (Salamanca, Valladolid, Muzeul Pietrei din Campaspero, castelul medieval de la Torrelobatón, Mucientes), Turcia (Istanbul), Bulgaria (Sofia), Grecia (unde a fost realizat un experiment de antropologie vizuală, cu expuneri în aer liber în piețele așezărilor aromâne Syrako și Kalarites). În 2017, expoziția a fost prezentă, la Cracovia, în Polonia. În 2016 au existat expuneri în România, la Palatul Suțu, la Palatul Mogoșoaia, la Observatorul Astronomic Vasile Urseanu și la Facultatea de Litere a Universității din București.
Expoziția propune o schimbare a perspectivei asupra piețelor urbane europene. Declarația poate părea îndrăzneață, dar formularea trebuie înțeleasă mai întâi în sensul propriu al cuvintelor. Cea mai mare parte a fotografiilor care compun expoziția sunt imagini realizate cu ajutorul unei drone profesioniste, din unghiuri inaccesibile ochiului omenesc. Dat fiind caracterul relativ recent al acestei tehnici de fotografiere aeriană, o expoziție care să pună alături imagini de sus ale piețelor istorice europene, construind un fir roșu al acestora, reprezintă un demers inedit.
În mod paradoxal, deși există numeroase studii, filme documentare, expoziții referitoare la destinul unor piețe individuale, o perspectivă de ansamblu, la nivel de continent, a fost de foarte puține ori încercată. Din acest punct de vedere, expoziția reprezintă o premieră. Piața urbană este, prin excelență, un fenomen istoric și arhitectural european. Un fir roșu unește agora antichității grecești de piața orașelor europene de astăzi. O astfel de continuitate istorică și culturală nu există decât în Europa, doar foarte târziu în istorie această formă arhitecturală a fost exportată către alte continente, cu precădere în perioada colonială.
Punctul de pornire al conceptului expoziției îl reprezintă o constatare cât se poate de banală, dar ale cărei consecințe sunt importante nu doar asupra vizualului, ci și asupra înțelegerii pieței ca fenomen istoric și cultural: nu poți să vezi în întregime o piață… din piață. Excepție fac, desigur, acele orașe istorice unde un turn de catedrală, anevoie de urcat, te lasă să ai o imagine de ansamblu a spațiului, de la o înălțime totuși nu foarte mare. Fotografia din dronă e ceea ce, în termeni tehnici, se cheamă vedere în zbor de rândunică, perspectivă à vol d’oiseau, în franceză, sau bird’s eye view, în engleză. E una dintre foarte puținele situații în care limbajul tehnic și cel plastic se suprapun atât de reușit. Privirea de sus e, aproape fără excepție, spectaculoasă. Perspectiva aeriană are însă și avantajul că te face să înțelegi ceea ce, la pas prin piață, poți doar intui. O structură de profunzime. Și, de aici, încercarea expoziției de a schimba, la figurat de data aceasta, perspectiva asupra piețelor.
Adevăr evident: piețele nu există în sine, ci numai în interiorul așezărilor. Dar de aici decurge natura elementară a pieței și cea mai clară metodă de a defini antropologic și vizual piața, prin raportare la orașul din jur. Fie organic dezvoltate, fie așezate pe teren potrivit diagramelor sau caroiajului prestabilit, structura orașelor prezintă o tensiune fundamentală între spațiul pieței și restul spațiului lor, imediat vizibilă doar la o privire din înaltul cerului. Spațiu deschis versus spațiu închis. Spațiu de trecere versus spațiu de staționare. În Orașe pentru oameni, Jan Gehl definește diferența dintre cele două componente ale orașului: „În timp ce străzile transmit ideea de mișcare – «vă rugăm, circulați!» – , la nivel psihologic, piețele sugerează repausul. Spațiile de circulație ne îndeamnă «să mergem, să mergem!», piața spune: «să ne oprim, să vedem ce se întâmplă aici!». Atât picioarele, cât și ochii au lăsat o amprentă de neșters în istoria planificării urbane. Unitățile de bază ale arhitecturii orașului sunt spații ale mișcării – străzile – și ale percepției – piețele”.
Expoziția are o dublă latură, arhitecturală, dar și antropologică, pentru că piața este înțeleasă ca loc viu al orașului european, spațiu ce adună comunitatea și condensează istoria orașului. Scopul expoziției e să surprindă, prin imagine, inefabilul pieței, spiritul unui oraș în chiar centrul lui, relevând un model istoric european al pieței; în egală măsură, să pună piețele din România în context european.
Selecția pornește de la un număr de 100 de piețe, din peste 20 de țări europene. În funcție de mărimea spațiului expozițional, sunt fi expuse între 40 și 80 fotografii. Panourile înrămate au dimensiuni de 70 x 50 cm, imaginile sunt imprimate pe hârtie fotografică, la cea mai buna calitate posibilă. Expoziția include o importantă componentă video, în acord cu tendințele contemporane în domeniu: un film cu o durată de aproximativ 30 de minute care rulează în buclă în expoziție (colaj de filmări aeriene ale piețelor urbane) și imagini în mișcare realizate în diverse piețe din Europa, de tipul time lapse.
Despre expozant:
Cătălin D. Constantin este editor de carte și antropolog. Predă cursuri la Facultatea de Litere a Universității din București. Teza de doctorat, susținută la Facultatea de Litere și publicată în 2013, a avut ca temă viața de zi cu zi în orașele românești la începutul secolului XX. Îmbinând pasiunea pentru fotografie cu plăcerea de a scrie și de a călători, Cătălin D. Constantin a susținut, în 2014, un al doilea doctorat, la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“. A coordonat mai multe colecții de beletristică și a editat numeroase volume de fotografie dedicate patrimoniului cultural românesc. Pentru cărțile pe care le editează, realizează cel mai adesea atât partea de îngrijire a textului, cât și conceptul grafic, socotind esențială combinația între cele două componente. Realizează cercetări antropologice de teren în așezările aromâne din Munții Pindului. Coordonează Conferințele de joi de la Palatul Suțu. A avut expoziții de autor în România, Spania, Turcia, Bulgaria, Azerbaidjan, Georgia, Polonia, Grecia.
Sursa: intothesquare.org
