🍀 Una din patru persoane din Irlanda se află pe listele de așteptare pentru analize sau tratament

Criza de recrutare și de menținere a personalului în cadrul HSE a dus la faptul că 1,3 milioane de persoane au rămas pe listele de așteptare ale serviciilor de sănătate. Aceasta este opinia Sinn Féin, după ce s-a aflat că una din patru persoane așteaptă pentru un tratament esențial.

Mai mult de 200.000 de persoane se află pe listele pentru servicii de terapie, 60.000 dintre acestea așteptând peste un an pentru o evaluare inițială.

Purtătorul de cuvânt pentru sănătate al Sinn Féin, David Cullinane, a declarat că ministrul sănătății trebuie să aducă mai mult personal pentru a face față întârzierilor uriașe.

Dl Cullinane a spus: “Acest lucru ilustrează din nou necesitatea unei strategii de planificare a forței de muncă puse în aplicare de ministrul sănătății, care să asigure că putem pregăti mai mulți specialiști pentru a ne oferi posibilitatea de a recruta mai mulți. Dar, de asemenea, să analizăm și problemele de retenție și de salarizare, pentru a ne asigura că putem păstra mulți dintre ei [personalul medical] care, din păcate, au părăsit sistemul în ultimii ani”.

Asociația irlandeză a consultanților din spitale (IHCA) a avertizat că eliminarea numărului de pacienți din spitale netratați ar putea dura până la 11 ani.

“S-a înregistrat o creștere de 54% a numărului de persoane care așteaptă pe o anumită formă de listă de spital de când a fost lansat planul în 2017 – cu aproape 900.000 de adulți și copii din întreaga țară care au nevoie de îngrijire, lucrurile se îndreaptă în mod îngrijorător în direcția greșită”, a declarat președintele IHCA, profesorul Alan Irvine.

“Realitatea este că țintele privind lista de așteptare Sláintecare nu sunt realizabile, deoarece spitalele publice au un deficit sever de consultanți, teatre, paturi pentru cazuri acute, diagnostic și alte facilități”.

🍀 Ministrul afacerilor externe și apărării, Simon Coveney, se află astăzi în vizită la Helsinki și Stockholm.

Războiul din Ucraina se va afla pe primul loc pe ordinea de zi atunci când va avea întâlniri cu ministrul finlandez al afacerilor externe Pekka Haavisto și cu ministrul apărării Antti Kaikkonen, precum și cu ministrul suedez de externe Ann Linde.

Luna trecută, cele două națiuni și-au depus cererea de aderare la NATO pe fondul preocupărilor legate de securitate în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Ambele țări se confruntă cu obiecții din partea Turciei.

Vorbind înaintea vizitei, ministrul Coveney a declarat că invazia Rusiei în Ucraina are un efect extins la nivel global și reprezintă o problemă-cheie pentru statele membre ale UE.

“Este important să continuăm să încurajăm și să dezvoltăm relațiile noastre bilaterale pentru a face față provocărilor continue cu care ne confruntăm împreună”, a adăugat el.

În timpul călătoriei sale, ministrul Coveney va vizita Centrul european de excelență pentru contracararea amenințărilor hibride din Helsinki, care a fost înființat pentru prima dată în 2017, cu sprijinul NATO și al UE.

Finlanda are o graniță comună de 1.300 km cu Rusia și, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a purtat două războaie împotriva Uniunii Sovietice, care au costat-o o zecime din teritoriul său. Aproximativ 100.000 de finlandezi au fost uciși.

🍀 Irlanda se numără printre țările care testează săptămâna de lucru de patru zile

Peste 3.000 de lucrători din 70 de companii vor începe o săptămână de patru zile, fără pierderi salariale, în cadrul unui proces care va dura șase luni în Marea Britanie.

Experimentul face parte dintr-o inițiativă la nivel mondial și se desfășoară alături de teste similare, de mai mică amploare, în Irlanda, precum și în SUA, Canada, Australia și Noua Zeelandă, potrivit 4 Day Week Global. Firmele participante vor acorda 100% din salariul lucrătorilor pentru 80% din timp, în schimbul unui angajament de a menține o productivitate de cel puțin 100%. Testul este organizat de 4 Day Week Global în parteneriat cu grupul de reflecție Autonomy, cu campania 4 Day Week UK și cu cercetători de la Universitatea Cambridge, Universitatea Oxford și Boston College.

Companiile participante oferă produse și servicii care variază de la educație la consultanță la locul de muncă; servicii bancare; servicii de îngrijire; servicii financiare; formare în domeniul software-ului IT; dezvoltare profesională și formare juridică; locuințe; servicii de furnizare a automobilelor; comerț cu amănuntul online; îngrijire durabilă la domiciliu; îngrijire a pielii; studiouri de animație; servicii de recrutare în domeniul construcțiilor; servicii de recrutare în domeniul construcțiilor; alimentație publică și ospitalitate; marketing digital; și servicii complete de gestionare a cazurilor pentru persoanele care se recuperează în urma unor leziuni traumatice.

Cercetătorii vor colabora cu fiecare organizație participantă pentru a măsura impactul asupra productivității și a bunăstării lucrătorilor săi, precum și impactul asupra mediului și a egalității de gen.

Joe O’Connor, director executiv al 4 Day Week Global, a declarat: “Pe măsură ce ieșim din pandemie, din ce în ce mai multe companii recunosc faptul că noua frontieră a concurenței este calitatea vieții și că munca cu program redus, axată pe producție, este un mijloc de a le oferi un avantaj competitiv. “Impactul “marii demisii” dovedește acum că lucrătorii dintr-o gamă diversă de industrii pot produce rezultate mai bune lucrând mai puțin și mai inteligent.”

Juliet Schor, profesor de sociologie la Boston College și cercetător principal al proiectului pilot, a declarat “Vom analiza modul în care angajații răspund la faptul că au o zi liberă în plus, în ceea ce privește stresul și epuizarea, satisfacția profesională și de viață, sănătatea, somnul, consumul de energie, călătoriile și multe alte aspecte ale vieții.

“Săptămâna de patru zile este în general considerată a fi o politică cu triplu dividend – ajutând angajații, companiile și clima. Eforturile noastre de cercetare vor săpa în toate acestea.”

🍀 Deși se construiește mai mult, prețurile caselor rămân ridicate

Costul în creștere al materialelor de construcție va menține prețurile locuințelor aproape de nivelurile din Tigrul Celtic, în ciuda faptului că, în sfârșit, se construiesc mai multe proprietăți.

Inflația va distruge orice speranță imediată a potențialilor cumpărători de a intra pe scara imobiliară. Având în vedere că, în sfârșit, construcția de locuințe a început să se accelereze, se aștepta ca prețurile să înceapă să scadă pe măsură ce mai multe proprietăți vor apărea pe piață. Dar inflația galopantă, care a fost o caracteristică a pieței construcțiilor încă de anul trecut, este acum în creștere. Se pare că dezvoltatorii suspendă unele proiecte până când prețurile materialelor de construcție vor scădea.

Un raport publicat în această dimineață de Banking & Payments Federation Ireland (BPFI) arată că, deși creșterea ofertei de locuințe ar putea contribui la scăderea prețurilor imobiliare, orice beneficiu riscă să fie anulat de creșterea bruscă a costurilor materialelor.

“Indicatorii principali arată că se acumulează presiuni în legătură cu prețurile inputurilor, ceea ce ar putea avea un efect de antrenare asupra prețurilor locuințelor”, se arată în raport. Inflația anuală pentru materialele de construcții a fost de 18,2 procente în aprilie. Pentru unele materiale, printre care metalul și lemnul, rata inflației a fost mult mai mare, între 50 și 60 de procente.

Datele Biroului Central de Statistică (CSO) arată că costurile cu forța de muncă au crescut cu aproape 9pc pe an în sectorul construcțiilor în primul trimestru din 2021, comparabil cu creșterea înregistrată în întregul sector privat. Cu toate acestea, în cadrul sectorului construcțiilor, costurile forței de muncă au rămas practic neschimbate între primul trimestru din 2021 și primele trei luni din 2022.

Brian Hayes, directorul general al BPFI, a declarat că este important să se analizeze cu atenție creșterile de costuri din sectorul construcțiilor și, acolo unde este posibil, să se reducă la minimum impactul inflației costurilor de construcție asupra prețurilor locuințelor. “Acest lucru ar putea contribui la asigurarea unei mai bune accesibilități pentru potențialii cumpărători de locuințe, având în vedere că prețurile medii ale locuințelor cresc mai rapid decât veniturile potențialilor cumpărători”, a spus el.

Dar BPFI își păstrează speranța că o creștere a ofertei ar putea totuși să ușureze prețurile. “În timp ce prețurile locuințelor continuă să crească, ritmul acestei creșteri ar putea acum să se atenueze pe măsură ce crește și oferta de locuințe”, a adăugat dl Hayes.

Prețurile locuințelor au crescut cu 15,2pc în cele 12 luni până în martie, potrivit cifrelor publicate luna trecută de CSO. Cu toate acestea, ritmul lunar al creșterilor a încetinit, alunecând la 0,6pc în martie, față de 0,7pc în februarie și aproape 1pc în ianuarie. Prețul locuințelor din Dublin a urcat cu 12,7pc în perioada de 12 luni, în timp ce prețurile din afara capitalei au crescut cu 17,3pc.

Prețul mediu al unei locuințe în Irlanda în cele 12 luni până în martie a fost de 285.000 de euro. Cel mai mic preț median a fost în Longford, la 136.000 de euro. Cel mai ridicat a fost în regiunea Dún Laoghaire-Rathdown din Dublin, la 601.000 de euro.

“În pofida faptului că apartamentele reprezintă o pondere tot mai mare din producția de locuințe și că acestea necesită mai mult timp decât casele pentru a fi finalizate, ar trebui să vedem o creștere semnificativă a numărului de unități finalizate în al doilea trimestru al anului 2022”, a declarat dl Hayes. “Această creștere a ofertei ar trebui să contribuie la atenuarea unei părți din presiunea asupra prețurilor medii”.

🍀 Un hoț a plecat fără să plătească din supermarket cu alcool în valoare de peste 700 de euro

Un hoț de magazine care a ieșit dintr-un supermarket cu un cărucior plin de alcool furat a fost condamnat la trei luni de închisoare.

Kastriot Boza (49 de ani) a sustras băuturi în valoare de peste 700 de euro în timpul incidentului, a declarat un tribunal. Judecătorul Bryan Smyth l-a condamnat la Tribunalul districtual din Dublin. Boza, tatăl unui copil din Leo Street, Dublin 7, a pledat vinovat de furt la Tesco, Navan Road .

Sergentul Garda Maire McDevitt a declarat că gardaí au fost chemați la magazin pe 20 iunie anul trecut și li s-a spus că furtul a avut loc în ziua precedentă. Boza a intrat în magazin, a mers la rafturi și a pus alcool în valoare de 727 de euro într-un cărucior. A trecut de toate punctele de plată, a părăsit magazinul și a reușit să fugă.

Boza fusese condamnat anterior pentru infracțiuni, inclusiv pentru furt. El lucrase în construcții, dar când a devenit șomer, a intrat într-un “alt cerc de prieteni”, a declarat avocatul său. Boza a dezvoltat o dependență, a acumulat datorii și a intrat în dificultate.

Judecătorul a declarat că ia în considerare atenuarea situației, dar că trebuie să ia în considerare și condamnările anterioare ale acuzatului și faptul că bunurile nu au fost recuperate.