Aceasta a fost întrebarea celor 2 români înscriși în cursa pentru Consiliul Local, la alegerile ce au avut loc vineri, 24 mai, în Irlanda.

Introducere

Pentru o mai bună înțelegere, vă propun o scurtă introducere. Trebuie să știți că acești consilieri sunt aleși pentru o perioadă de 5 ani, iar numărul de consilieri aleși pentru fiecare administrație locală poate varia în funcție de mărimea comunității.

Ministerul Locuințelor, Planificării și Administrației Locale poate împărți fiecare oraș sau județ în unități administrative – teritoriale, care la rândul lor se împart în circumscripții electorale locale mai mici. Tot ministerul stabilește numărul de consilieri care pot fi aleși pentru fiecare dintre aceste circumscripții. Timpul de votare trebuie să dureze cel puțin 12 ore în intervalul dintre 07.00 și 22.30. Alegătorii pot numerota lista de candidați 1,2,3 și așa mai departe, în ordinea preferințelor lor.

Există o perioadă de o săptămână pentru depunerea candidațurilor la alegerile locale, iar acest lucru se întâmplă cu 4 săptămâni înainte de ziua alegerilor. Dacă un candidat este ales în mai mult de o circumscripție electorală, acesta trebuie să hotărască, în termen de 3 zile de la anunțarea rezultatelor alegerilor, în care dintre ele dorește să își exercite mandatul.

Fiecare autoritate locală plătește costul desfășurării propriilor alegeri. Nu este obligatoriu să fii cetățean irlandez ca să votezi la alegerile locale, însă este obligatoriu să ai peste 18 ani, să ai reședința în aria circumscripției tale electorale și să fii înregistrat în Registrul Electoral.
Primarul și Vice-Primarul au mandat doar pentru un an și sunt aleși din rândul consilierilor, ca urmare a unor înțelegeri politice ce au loc între partidele care dau cei mai mulți consilieri.

Consilierii nu au program full-time, ci doar participă la ședințele consiliului local, dar și regional, precum și la diverse întâlniri și initiative ale comunității locale. De asemenea, ei mai fac parte și din diverse comitete de conducere ale unor organizații civice, activitate ce nu este remunerată. Pe parcursul unei luni un consilier poate avea în jur de 10 acțiuni, plus-minus, acestea însemnând ședințe de tot felul și participări din partea Consiliului la diverse demersuri cetățenești.

Remunerarea unui consilier este de cca 17000 euro/an, impozabili. Dacă au prezență peste 80% la ședințe, mai pot primi un bonus de cca 2000 euro/an, care să acopere cheltuieli diverse, generate de activitatea de consilier (papetărie, birotică…).

Candidații comunității de români

Aproape 2000 de candidați s-au înscris în Irlanda la alegerile locale din 24 mai, cu scopul de a ocupa unul din cele 949 de locuri eligibile,repartizate celor 31 de unități administrative-teritoriale din întreaga țară. Scrutinul s-a desfășurat în 166 de circumscripții electorale distribuite în toate cele 26 de județe, incluzând aici și Dublin și zona metropolitană. Prezența la vot a fost de 49,7%.

La aceste alegeri locale au participat și 2 români, Elena Secas, originară din Basarabia, și Marius Maroșan, originar din zona Maramureșului. Rezultatele electorale obținute de cei 2 candidați au fost diametral opuse.

ELENA SECAȘ

Elena Secaș – Sursa Facebook

Elena Secaș, absolventă de filologie la Universitatea “Stefan cel Mare” din Suceava și cu un Master în Literatură Comparativă și Studii Culturale obținut la Universitatea din Limerick, a candidat pentru prima dată în 2009, când a adunat cca 900 de voturi și a ratat cu puțin ocuparea unui post de consilier local în orașul Limerick. Acest insucces a ambiționat-o și mai mult, iar în 2014 a câștigat un loc de consilier la Limerick, fiind primul consilier străin care ocupa un post în Consiliul Local. Parcursul domniei sale în administrația locală nu s-a oprit aici, iar în această primăvară s-a înscris din nou în cursa pentru Consiliul Local (Limerick City East) și a obținut locul 2, din 16 candidați, cu 1162 de voturi.
De fiecare dată Elena Secaș a candidat din partea partidului Labour Party și, așa cum îmi spunea când am sunat-o să o felicit pentru această reușită, marea majoritate a votanților ei sunt irlandezi.
Dragă Elena, îți transmit și pe această cale felicitări sincere și mă bucur că în urmă cu 2 ani, urmărind și apreciind evoluția ta în administrația locală, am avut inspirația să propun colegilor mei din Romanian Community of Ireland să îți acordăm un premiu de excelență la “Gala Premiilor de Excelență Pentru Româncele din Irlanda”, pentru evoluția și constanța ta în parcursul politic și administrativ irlandez. Realegerea ta în functia de consilier, de pe poziție fruntașă, dovedește încă o data că nu a fost o întâmplare câștigarea mandatului trecut, iar oamenii din comunitatea ta, din Limerick, apreciază implicarea, solidaritatea și responsabilitatea cu care ai ales să îți faci treaba și să le reprezinți interesele.

MARIUS MAROȘAN

Marius Maroșan – Poster de campanie – Sursa Facebook

Cel de-al 2-lea român înscris, Marius Maroșan, a candidat anul ăsta pentru prima oară la alegerile locale, înscriindu-se în 2 circumscripții electorale: North Inner City (Dublin City Council), unde a ocupat locul 20, din 21 de candidați, acumulând 21 de voturi și Blanchardstown – Mulhuddart (Fingal County Council), unde a ocupat locul 11, din 12 candidați, acumulând 48 de voturi.

Marius Maroșan a candidat ca Independent, lucru care se pare că l-a afectat, deși, după spusele unora, nivelul de popularitate măsurat pe rețelele sociale îl dădea drept candidat cu șanse reale de câștig. Din păcate pentru candidatura lui, acesta a descoperit pe propria-i piele că nivelul de încredere și susținere civică nu se află întotdeauna în raport de echivalență cu nivelul de notorietate, care poate fi bună și/sau rea.

Din poziția de Independent, probabil, a mizat prea mult pe câteva atuuri pe care le-a considerat importante, lucru care l-a și costat: era singurul român candidat în Dublin și candida în 2 zone ce includ comunități mari de români; avea nevoie doar de 5-600 de voturi pentru a prinde un fotoliu de consilier; din spusele lui, prin activitatea profesională pe care o realizează, sprijină mulți români aflați în dificultate, lucru ce ar fi trebuit să îi aducă simpatie și voturi; și, nu în ultimul rând, se consideră și se declară ca fiind portavocea unei importante părți a comunității românești din Irlanda, ceea ce i-ar fi dat o anumită cotă de reprezentativitate (acum este clar că lider nu poți fi atunci când aduni 69 de voturi de la un electorat român ce însumează zeci de mii de suflete în cele 2 regiuni unde ai candidat).

Poate astea au fost și motivele pentru care nu am observant deloc promovarea candidaturii prin amplasarea de panotaj stradal cu mesaj electoral (cel puțin într-una din zone, unde eu locuiesc), campania desfășurându-se mai mult în online.

Personal, consider că de când și-a anunțat intenția de a candida și până la momentul scrutinului, a făcut mai multe greșeli de strategie, de asumare și de comunicare.
Într-o analiză proprie, consider că înscrierea în avans în Registrul Electoral creează un handicap pentru orice candidat care dorește să obțină voturi de la comunitatea de români, din simplul motiv că există această diferență socio-culturală în privința condițiilor ce trebuie îndeplinite pentru a putea să îți exerciti dreptul la vot.

De asemenea, românii au descoperit cu adevărat votul liber exprimat doar cu 30 de ani în urmă, ceea ce îi face deficitari la capitolul de educație civică și implicare socială, cu atât mai puțin pentru politicile altor state.

După cum se poate urmări tendința, românii cu un orizont mai larg au început să aleagă pentru proiecte fezabile pe termen lung, generatoare de perspective viabile, nu pentru ajutor sau beneficii de moment, lucruri pe care nu le-am auzit promovate în campania acestuia.

În general, consider că alegerea într-un Consiliu Local a oricărui român bine instruit și pregătit cu o serie de proiecte comunitare, pe care să le susțină în fața Consiliului, poate aduce multe beneficii comunității. E greu de spus dacă Marius Maroșan ar fi reușit să convingă consilierii locali în privința necesității unor initiative pentru minorități, în condițiile în care nu a reușit să își convingă comunitatea din care provine să îi recunoască un nivel ridicat de reprezentativitate, acordându-i foarte puține voturi. El și-a asumat riscul de a fi primul candidat român la Dublin, independent, iar asta face pe viitor mai ușoară și mai avizată decizia altora de a candida.

De salutat prezența celor doi pe listele electorale, cu o notă specială pentru candidata câștigătoare, și sper ca la urmatoarele alegeri să se regăsească mai mulți români, de pe ambele maluri ale Prutului, printre opțiunile din buletinul de vot.

Articol de Brătulescu George 



Susține proiectul Informația IRL

Citești aceste știri pentru că în urmă cu mulți ani niște oameni s-au încăpățânat să creadă că pot face ceva fără interese ascunse, doar pentru cititori, pentru comunitatea românească din Irlanda.

Informatia IRL este o publicație care se autofinanțează din bani proprii, publicitate și din donațiile cititorilor. Și tu poți susține această publicație și continuarea acestui proiect!

Dacă vrei să ajuți Informatia IRL lunar, alege suma pe care vrei să o donezi și apasă butonul subscribe de mai jos. Dacă vrei să anulezi plata lunară, intră în contul tău de Paypal și oprește plata recurentă.

Donație lunară Informatia IRL



Dacă vrei să donezi o singură dată, apasă pe butonul Donate mai jos și alege suma pe care vrei să o donezi. Va fi o singură plată, fără repetare în fiecare lună.


Become a Patron!