În doar câteva minute după ce s-a tras primul foc de armă în centrul comercial Fairgreen, pe rețelele sociale a izbucnit o avalanșă de zvonuri, speculații și minciuni. Premierul Micheál Martin condamnă valul de dezinformare „șocant”.
Atacul armat de duminică seara din centrul comercial Fairgreen din Carlow a fost nu doar un moment de teroare pentru martori, ci și un teren fertil pentru o explozie de dezinformare. De la afirmații false că „nouă persoane au fost împușcate” până la insinuări că incidentul a fost un atac terorist comis de un migrant, rețelele sociale au fost invadate de informații neverificate și adesea inflamatorii.
Taoiseach Micheál Martin a criticat miercuri ceea ce a numit „minciuni flagrante și dezinformare” apărute după incident. „O familie este acum în doliu. Nivelul dezinformării a fost pur și simplu șocant și nu putem ignora acest lucru”, a declarat el.
O explozie de zvonuri, înainte ca Garda să apuce să reacționeze
La ora 18:15, Garda a fost alertată după ce Evan Fitzgerald (22 de ani) a tras mai multe focuri de armă în aer în interiorul centrului comercial. La scurt timp după ora 18:45, o pagină locală de Facebook informa populația să evite zona, dar totodată cerea să nu fie distribuite imagini sau informații neconfirmate. Acest apel a fost în mare parte ignorat.
La doar câteva minute, pe TikTok și X (fostul Twitter), activiști cunoscuți din extrema dreaptă – precum Derek Blighe – au publicat videoclipuri alarmiste, invocând „șapte persoane împușcate, inclusiv un copil”, fără nicio confirmare. Clipul lui Blighe a fost vizualizat de peste 385.000 de ori.
Un alt utilizator TikTok, care pretindea că va transmite live de la fața locului, susținea că „un bărbat a tras în nouă persoane” – o afirmație total falsă. Clipul său a acumulat peste 691.000 de vizualizări.
Dezinformare alimentată de xenofobie
Înainte ca Garda să emită un prim comunicat oficial la ora 19:30 – în care se spunea că zona a fost evacuată și nu mai există un pericol public – valul de speculații crescuse deja exponențial. Mai multe postări indicau că atacatorul era „străin” sau „migrant”, insinuând că incidentul ar avea legătură cu imigrația.
Când s-a confirmat că atacatorul era alb și irlandez, Blighe a scris: „Culoarea pielii contează doar când poate fi folosită împotriva ta!”. Iar activistul britanic de extremă dreapta Tommy Robinson a publicat un mesaj fals despre un presupus atac terorist, afirmând că Garda „a împușcat suspectul” – lucru infirmat ulterior.
Garda și jurnaliștii contra valului de panică
În ciuda eforturilor reporterilor de a verifica faptele și a emite informații corecte, valul dezinformării s-a propagat mai rapid și mai adânc. Deși Garda a clarificat că Evan Fitzgerald a tras în aer și apoi s-a sinucis, că nu au existat alte persoane rănite de gloanțe și că niciun gardist nu a tras cu arma, mulți utilizatori au continuat să răspândească versiuni fabricate ale incidentului.
Un exemplu grav: o postare de pe X sugera că „Irlanda se află în pragul unui război civil”, cu afirmații halucinante despre un copil de 9 ani împușcat și un atacator cu explozivi asupra lui. Postarea a strâns peste 5 milioane de vizualizări.
Efectul real al dezinformării
Profesorul Jane Suiter, directoarea Institutului pentru Media, Democrație și Societate din cadrul DCU, a explicat clar miza: „Cei care propagă astfel de dezinformări vor să semene diviziune, teamă și ură. Se bazează pe emoții puternice – protecția familiei, a copiilor – pentru a-și atinge scopurile politice.”
Într-o epocă în care informația circulă cu viteza luminii, verificarea și responsabilitatea devin imperative. Atacul din Carlow a arătat nu doar vulnerabilitatea fizică a comunităților în fața violenței, ci și vulnerabilitatea psihologică a societății în fața manipulării.
