☘️ Sprijinul pentru UE rămâne ferm în Irlanda, dar cresc semnele de îngrijorare: sondajul anual arată fisuri în entuziasmul european
Deși majoritatea irlandezilor continuă să susțină apartenența țării la Uniunea Europeană, o serie de nemulțumiri și temeri legate de viitorul blocului comunitar încep să se contureze tot mai clar, potrivit unui nou studiu publicat astăzi.
Sondajul anual realizat de European Movement Ireland arată că sprijinul general pentru UE, deși încă robust – 82% la nivel național –, a înregistrat o scădere față de vârful de 93% atins în 2019. Această tendință descendentă reflectă o realitate complexă, în care optimismul se împletește tot mai des cu îndoiala și scepticismul.
Într-un context geopolitic tensionat, cu războiul din Ucraina declanșat de agresiunea lui Vladimir Putin și cu o Americă sub președinția lui Donald Trump care pare tot mai puțin interesată de apărarea Europei, 50% dintre irlandezi consideră că țara ar trebui să se implice mai serios într-o cooperare europeană în domeniul apărării. Pentru mulți, apărarea colectivă a devenit un subiect de actualitate și o necesitate, nu doar o idee abstractă.
Irlanda unită – o idee europeană?
Unul dintre cele mai surprinzătoare rezultate ale studiului este sprijinul crescând pentru ideea unei Irlande unite, cu condiția ca aceasta să fie parte a Uniunii Europene. În Irlanda de Nord, două treimi dintre respondenți – 67% – susțin o astfel de unificare, în timp ce în Republica Irlanda, sprijinul este de 62%. Cu toate acestea, opoziția față de această idee este mai accentuată în Nord (27%) decât în Sud (16%).
Această diferență de percepție între cele două regiuni reflectă în continuare liniile de tensiune istorică, dar și influențele politice recente, inclusiv ieșirea Marii Britanii din Uniune și efectele directe resimțite în Irlanda de Nord.
Sprijin solid, dar nu necondiționat
În Irlanda de Nord, sprijinul pentru apartenența la UE a crescut cu un punct procentual față de anul trecut, ajungând la 77%. Asta în ciuda faptului că provincia a fost forțată să iasă din UE împreună cu restul Regatului Unit în 2020, o decizie care continuă să genereze frustrare și nesiguranță pentru mulți locuitori.
La nivel general însă, există semnale clare că încrederea în direcția pe care o urmează UE este șubrezită. Aproape jumătate dintre cei chestionați cred că Uniunea se îndreaptă în direcția corectă, dar unul din trei consideră că blocul nu mai respectă valorile fundamentale pe care a fost construit. În plus, 26% se declară dezamăgiți de direcția generală a Uniunii.
Îngrijorările principale: migrația, reglementările și militarizarea
Studiul evidențiază câteva surse majore de nemulțumire. Migrația se află în fruntea listei, cu 35% dintre respondenți indicând-o ca motiv principal de frustrare. În plus, 24% sunt deranjați de reglementările europene considerate excesive, iar alți 24% își exprimă temeri legate de o posibilă militarizare a Uniunii.
Atât în Nord, cât și în Sud, migrația este percepută ca fiind domeniul în care UE gestionează cel mai slab situația, aproximativ jumătate dintre respondenți exprimând această opinie.
„Vocea cetățenilor trebuie ascultată”
Noelle O’Connell, director executiv al organizației European Movement Ireland, avertizează că, în ciuda sprijinului larg pentru UE, guvernul nu ar trebui să devină complacent. „Este esențial ca cetățenii să simtă că opiniile lor sunt luate în considerare la toate nivelurile Uniunii Europene”, a declarat ea.
Ea a subliniat că trăim un moment critic în politica europeană și internațională, cu populismul în creștere, conflicte comerciale între SUA și UE și eforturi tot mai intense pentru a pune capăt războiului din Ucraina – toate acestea având potențialul de a influența profund poziția și viitorul Irlandei în Europa.
Între atașament și nemulțumire
Deși majoritatea irlandezilor încă se consideră europeni convinși, crăpăturile în fațada entuziasmului față de UE devin tot mai vizibile. Într-o lume în continuă schimbare, Irlanda pare prinsă între dorința de a rămâne în centrul proiectului european și nevoia de a-și apăra mai eficient interesele naționale.
Rămâne de văzut dacă liderii europeni vor reuși să răspundă acestor îngrijorări sau dacă tendința de scădere a încrederii va continua. Cert este că viitorul relației Irlandei cu Uniunea Europeană se scrie chiar acum, cu fiecare decizie politică, fiecare criză gestionată sau ratată și fiecare voce care cere să fie ascultată.
☘️ Femeie din Offaly, copleșită de datorii, luptă cu disperare să-și salveze casa: „Mi-au furat viața când aveam doar 22 de ani”
La doar 22 de ani, Nicola Geraghty a semnat un contract care i-a schimbat viața — și nu în bine. Acum, la 41 de ani, se află într-o luptă acerbă cu instituțiile financiare pentru a-și păstra casa din Portarlington, județul Offaly, după ani de datorii, greutăți și o povară emoțională care i-a afectat sănătatea, relațiile și întreaga existență.
Povestea ei începe în 2006, când, tânără și plină de speranță, a obținut împreună cu fostul său partener, Aidan Power, un credit ipotecar de 245.000 de euro de la Irish Life and Permanent (actualmente PTSB). Cu un copil abia născut și fără economii, cei doi au cumpărat o locuință pe Tullamore Road. Dar optimismul s-a transformat rapid în anxietate și disperare.
Criza economică care a urmat a adus pierderea locului de muncă al partenerului ei și, treptat, ratele au devenit imposibil de plătit. Iar când Mars Capital — o companie de administrare a creditelor preluate de la bănci — a preluat controlul asupra ipotecii, situația s-a agravat dramatic. În prezent, Nicola se confruntă cu o rată a dobânzii de 7,7%, ceea ce a dus soldul datoriei la un incredibil 400.000 de euro. Cu toate că a continuat să plătească lunar 650 de euro, acest efort este considerat „mult sub” suma de 1.925 de euro pe care ar fi trebuit să o achite.
„Nu am avut niciodată o rată mai mare de 1.100 de euro până când au preluat ei”, a spus Nicola în fața judecătorului. Și totuși, eforturile ei constante par să nu aibă ecou. „Nu am primit niciun semn de empatie. Nu se recunoaște că au fost greșeli din partea sistemului bancar. E ca și cum totul e vina mea, deși aveam doar 22 de ani când am semnat acel contract.”
Pe lângă presiunea financiară, Nicola a fost diagnosticată cu tulburare bipolară și boala Ménière, o afecțiune gravă a urechii interne, pe care medicii o leagă de stresul cronic. „Am fost nevoită să renunț la muncă. Dar după ce m-am despărțit de partenerul meu, am luat două joburi pentru a putea plăti ratele. În final, sănătatea nu m-a mai ținut”, a spus ea.
În 2010, a cerut o reducere temporară a ratei la 780 de euro, dar i s-a spus că trebuie să plătească integral sau să plece din casă. Neavând de ales, a părăsit locuința, care a fost vandalizată timp de aproape șapte ani.
Abia în 2017, la recomandarea serviciului de consiliere MABS, s-a mutat înapoi. A început să plătească 500 de euro lunar, apoi 650, sumă pe care o achită constant de atunci. Totuși, compania de recuperare spune că aceasta nu acoperă deloc restanțele, care se ridică la 165.000 de euro.
Judecătorul Chris Callan a remarcat că dobânda este „foarte ridicată” și a fost vizibil afectat de faptul că Nicola avea doar 22 de ani când a contractat creditul. „Este evident că, dată fiind vârsta și lipsa de experiență, era de așteptat să apară probleme,” a spus el.
„Viața mea este pusă pe pauză de aproape 20 de ani. Nu am putut să-mi planific viitorul copiilor, nu-mi permit să mă căsătoresc. Sunt ostatică într-un coșmar generat de o greșeală din tinerețe,” a mărturisit Nicola. Tatăl ei, Pat Geraghty, a citit o scrisoare în instanță în care detalia efectele psihologice devastatoare pe care această situație le-a avut asupra fiicei lui.
Judecătorul a sugerat ca Nicola să colaboreze cu un specialist în insolvență personală și a amânat cauza până pe 30 octombrie. Dacă până atunci nu se ajunge la o soluție viabilă, instanța nu va avea altă opțiune decât să acorde executarea silită solicitată de Mars Capital.
Povestea Nicolei Geraghty nu este singulară, ci reflectă realitatea dură a unui sistem financiar care a făcut ravagii în viețile a mii de oameni, lăsând în urmă datorii imposibil de gestionat și oameni distruși psihic, emoțional și fizic. Nicola nu cere decât o șansă să-și reconstruiască viața, nu o judecată pentru greșelile unei tinere de 22 de ani care nu știa ce înseamnă cu adevărat un credit pe 30 de ani.
☘️ Un atacator violent, care a fost anterior martor-cheie într-un proces de crimă, primește trei ani și trei luni de închisoare pentru agresarea unei femei în parc
Un episod de o cruzime înfiorătoare a avut loc vara trecută în Longford, când Michal Godla, un bărbat de 35 de ani cu antecedente legate de crimă și droguri, a atacat fără milă o femeie care se plimba singură într-un parc public. Judecătorul Kenneth Connolly a condamnat ieri acest act ca fiind „neprovocat, brutal și terifiant”, trimițându-l pe Godla după gratii pentru trei ani și trei luni.
Atacul s-a petrecut în noaptea de 7 august 2023, în zona The Mall din centrul orașului Longford. Victima, Sharon Harrison, contabil autorizat și mamă, se plimba pentru a-și calma anxietatea când a fost atacată din senin de Godla, care a început să o lovească repetat și i-a spus amenințător: „Vreau să te violez.” Doar prezența de spirit a femeii a făcut diferența între viață și moarte. Reușind să-l convingă să o ajute să-și caute ochelarii, a profitat de momentul de neatenție și a fugit, dând alarma.
În urma atacului, Harrison a fost transportată de urgență la spitalul regional din Mullingar, unde a fost tratată pentru multiple contuzii și răni la cap, față, piept și abdomen. Dar traumele fizice au fost doar începutul. Potrivit unui raport medical, femeia suferă de tulburare de stres post-traumatic (PTSD) și nu este aptă de muncă pentru următoarele 18 luni. Viața ei a fost profund marcată de oroarea trăită: „Am văzut răul în ochii lui,” a declarat ea în instanță.
Deși gravitatea faptei este incontestabilă, trecutul lui Godla scoate la iveală o poveste și mai întunecată. De origine slovacă, el locuiește în Irlanda de 21 de ani, dar nu a avut niciodată un loc de muncă. În plus, a fost implicat anterior într-un caz de crimă: în 2016, Godla a aruncat arma crimei într-un tufiș, după ce prietenul său Rihards Lavickis l-a înjunghiat mortal pe Akadiusz Czajkowski. Totuși, nu a fost urmărit penal pentru ascunderea probei, pentru că a acceptat să depună mărturie împotriva asasinului în calitate de martor al acuzării. Lavickis a fost condamnat la închisoare pe viață în 2019.
În ciuda acestui „serviciu” adus statului, atacul comis asupra lui Sharon Harrison a demonstrat că Godla rămâne un pericol public. Procurorul Shane Geraghty a subliniat că victima a avut o prezență de spirit remarcabilă, dar și că trauma suferită este una profundă și de lungă durată. „A crezut că va fi ucisă,” a spus Geraghty. De altfel, instanța a fost informată că Godla prezintă un „risc crescut” de recidivă și că a început consilierea psihologică doar la insistențele medicului său de familie.
Apărătoarea sa, Dara Foynes, a încercat să contureze imaginea unui bărbat simplu, fără educație, care își recunoaște greșelile. A fost prezentată și o scrisoare de scuze, în care Godla implora iertare și solicita o „a doua șansă”. A oferit chiar și 2.000 de euro ca despăgubire morală — sumă respinsă categoric de victimă.
În pronunțarea sentinței, judecătorul Connolly a fost categoric: fapta este de o gravitate extremă, iar riscul ca Michal Godla să comită din nou acte de violență este prea mare pentru a putea fi ignorat. Astfel, pentru un atac care a șocat o comunitate și a distrus viața unei femei nevinovate, Michal Godla va petrece următorii trei ani și trei luni în închisoare.
Cazul ridică întrebări tulburătoare despre modul în care sistemul judiciar recompensează colaborarea în anchete penale, ignorând uneori fapte grave comise anterior. În același timp, este un semnal de alarmă privind siguranța în spațiile publice și vulnerabilitatea femeilor în fața violenței neprevăzute.
☘️ Irlanda se confruntă cu un val alarmant de abuzuri asupra vârstnicilor, în timp ce noile legi pentru protejarea adulților sunt blocate în Parlament
Numărul raportărilor privind abuzurile asupra persoanelor în vârstă a atins cote îngrijorătoare în Irlanda, depășind 7.500 de cazuri în 2023 — dublu față de perioada de început a pandemiei Covid-19. În acest context, autoritățile sunt criticate pentru tergiversarea adoptării unor legi esențiale privind protecția adulților vulnerabili și extinderea infracțiunii de control coercitiv asupra persoanelor îngrijite de rude.
Datele recente ale HSE (Health Service Executive) dezvăluie o realitate sumbră: abuzul psihologic este forma cea mai răspândită de agresiune asupra celor peste 65 de ani, reprezentând peste o treime din totalul plângerilor. Deputatul Aidan Farrelly, din partea Social Democrats, a descris aceste cifre ca fiind „șocante” și a tras un semnal de alarmă asupra lipsei de răspuns instituțional adecvat.
„Este clar că se întâmplă ceva profund în neregulă în societate. Nu putem ignora aceste semnale. Situația economică, criza locuințelor, adulții care rămân să trăiască cu părinții lor — toate acestea contribuie, cel mai probabil, la tensiuni în familie care pot degenera în comportamente abuzive,” a spus Farrelly.
În 2023, au fost înregistrate 4.264 de cazuri de abuz asupra persoanelor între 65 și 79 de ani și alte 3.239 asupra celor trecuți de 80 de ani. Detaliile sunt grăitoare:
- Pentru categoria 65–79 ani:
- 39% implică abuz psihologic
- 26% abuz fizic
- 15% abuz financiar
- 10% neglijare
- 3% abuz sexual
- Pentru cei peste 80 de ani:
- 32% abuz psihologic
- 25% abuz fizic
- 18% abuz financiar
- 15% neglijare
- 4% abuz sexual
Aceste proporții scot la iveală o realitate ignorată prea mult timp — suferința tăcută a celor vârstnici, adesea chiar în sânul propriei familii. Iar problema nu e doar cantitativă: în 66% din cazuri, echipele HSE au constatat că există temeiuri rezonabile pentru acuzații, ceea ce indică o validitate ridicată a plângerilor.
Farrelly atrage însă atenția asupra unei crize instituționale paralele: „Dacă HSE primește mii de astfel de cazuri, mă tem că nu are resursele necesare pentru a desfășura anchete în profunzime. Iar lipsa unor rezultate clare ale investigațiilor riscă să perpetueze impunitatea.”
O altă problemă gravă este faptul că legislația privind protecția adulților, propusă încă din 2017, nu a fost încă adoptată. Totodată, legile actuale privind controlul coercitiv nu includ abuzurile exercitate de copii adulți sau alți îngrijitori față de părinții lor în vârstă. Farrelly a solicitat guvernului să corecteze această „ocazie ratată” și să extindă definițiile legale pentru a acoperi astfel de cazuri de abuz domestic ascuns.
Într-o țară în care demografia indică o îmbătrânire accelerată a populației, lipsa unor mecanisme legale ferme pentru apărarea celor mai vulnerabili membri ai societății devine nu doar o lacună juridică, ci o rușine națională. Apelurile la acțiune sunt tot mai insistente, iar întrebarea care persistă este simplă: cât timp vor mai fi neglijați vârstnicii Irlandei?
☘️ Peste 100 de polițiști irlandezi au descins în zori asupra unei grupări suspectate de prostituție organizată și spălare de bani: trei arestări în urma operațiunii
O operațiune de amploare desfășurată de Garda Síochána a dus la arestarea a trei bărbați și la percheziționarea mai multor locații din Dublin și regiunile învecinate, în cadrul unei anchete privind o rețea de crimă organizată implicată în prostituție și spălare de bani. Acțiunea, desfășurată ieri dimineață, a implicat peste 100 de agenți de poliție și reprezintă un nou pas în ofensiva autorităților împotriva rețelelor care exploatează persoane vulnerabile în scopuri comerciale.
Doi dintre bărbații arestați erau vizați de mandate de arestare emise de instanțe, în timp ce al treilea este reținut pentru infracțiuni legate de vânzarea și distribuirea de substanțe interzise.
Perchezițiile s-au desfășurat simultan în mai multe locații — atât comerciale cât și rezidențiale — din Dublin, Kildare și Meath, toate legate de activitatea unei grupări infracționale organizate (OCG) suspectată că administrează o rețea de prostituție în sistem organizat și desfășoară activități de spălare de bani.
Coordonarea operațiunii a fost realizată de Unitatea pentru Infracțiuni Grave din cadrul Bridewell Garda Station din Dublin, cu sprijinul mai multor echipe specializate: Garda National Economic Crime Bureau, Garda National Protective Services Bureau, Dublin Crime Response Team (DCRT), unități canine, echipe de intervenție înarmate (ASU), unități de răspuns de urgență (ERU), precum și divizii locale din zona Dublin North Central.
Această descindere face parte dintr-o campanie mai largă a forțelor de ordine din Irlanda, menită să dezmembreze rețelele care profită de pe urma serviciilor sexuale organizate și să ofere protecție persoanelor implicate în această industrie, adesea aflate în situații de exploatare.
„Investigațiile continuă,” a declarat un purtător de cuvânt al poliției, subliniind că autoritățile irlandeze tratează cu maximă seriozitate infracțiunile de trafic de persoane, control coercitiv și spălare de bani asociate cu prostituția organizată.
Operațiuni precum cea de ieri transmit un mesaj clar: Irlanda nu va tolera rețelele care abuzează de vulnerabilitatea umană pentru câștig financiar.
☘️ Pagube de jumătate de milion de euro după un act de vandalism pe un teren al statului din Kildare: tensiunile dintre localnici și OPW escaladează la Castletown House
Un atac de o gravitate extremă asupra unei proprietăți de stat a zguduit comunitatea din Celbridge, județul Kildare, unde vehicule au fost distruse, camere de supraveghere dezactivate și o instalație de șantier împinsă într-un râu. Totul s-a petrecut în weekendul prelungit, pe terenurile Donaghcumper House, utilizate de Office of Public Works (OPW) ca punct de acces pentru angajații săi către complexul istoric Castletown House.
Pagubele, estimate la peste 500.000 de euro, sunt anchetate de Gardaí, care tratează incidentul drept o infracțiune gravă de distrugere a proprietății. Conform autorităților, patru vehicule au fost răsturnate, o mașină de construcții a fost condusă intenționat în apă, iar cablurile a patru camere CCTV au fost tăiate — acțiuni care par să fie deliberate și bine planificate.
Ministrul de stat responsabil cu OPW, Kevin ‘Boxer’ Moran, a calificat incidentul drept „șocant și inacceptabil”, declarând: „Este vorba despre o distrugere criminală a unei proprietăți de stat. Le cer cetățenilor care dețin informații să colaboreze cu Gardaí. Siguranța angajaților OPW este prioritatea absolută în acest moment.”
Această explozie de violență materială nu vine din senin. Ea reprezintă un nou episod tensionat dintr-un conflict care mocnește de 18 luni între autorități și localnici. Subiectul disputei: accesul public la Castletown House, un monument istoric de importanță națională. Deși OPW a reluat activitatea în zonă începând cu 10 aprilie, tensiunile au rămas ridicate, iar localnicii continuă să mențină o prezență constantă la intrarea în sit.
Între 22 și 30 aprilie, pe același teren Donaghcumper, s-au înregistrat mai multe incidente: incendii care au afectat anexe și facilități pentru personalul OPW. Această escaladare culminează acum cu daune masive și un climat tot mai tensionat între părți.
OPW a afirmat că zona beneficia deja de infrastructură de securitate considerabilă și că aceasta a fost suplimentată recent, conform recomandărilor Gardaí. În ciuda acestor măsuri, actul de vandalism recent pune sub semnul întrebării eficiența actuală a protecției și ridică îngrijorări serioase privind siguranța personalului.
În paralel cu ancheta penală, Kevin Moran a lansat un nou apel pentru detensionarea conflictului, cerând tuturor părților să colaboreze pentru găsirea unei soluții care să respecte atât patrimoniul cultural, cât și comunitatea locală.
Cazul evidențiază cât de fragile pot deveni relațiile dintre autoritățile centrale și comunitățile locale, atunci când comunicarea, transparența și participarea publică sunt percepute ca insuficiente. Iar în acest context, Castletown House devine mai mult decât un monument — devine un simbol al unei lupte pentru spațiu, control și respect reciproc.
