☘️ Criza locuințelor din Irlanda atinge un nou record: peste 15.500 de persoane fără adăpost în aprilie, inclusiv aproape 4.800 de copii
Numărul persoanelor fără adăpost din Irlanda continuă să crească într-un ritm alarmant, atingând un nou record în luna aprilie. Potrivit datelor publicate de Departamentul pentru Locuințe, 15.580 de persoane au fost nevoite să recurgă la cazare de urgență – cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată.
Copiii, victimele tăcute ale unei crize în expansiune
Dintre cei fără adăpost, 4.775 sunt copii – cu 100 mai mulți decât în luna martie. Cifra ridică semnale de alarmă la toate nivelurile societății, activiștii și opoziția denunțând o „criză umanitară” în plină desfășurare.
„Să ai un singur copil fără adăpost este un scandal național. Să ai aproape 4.800 într-una dintre cele mai bogate țări din lume este o urgență națională”, a declarat Conor Sheehan, purtătorul de cuvânt al Partidului Laburist pe probleme de locuințe.
Familii, tineri și oameni uitați de sistem
Datele arată că 2.245 de familii au apelat la cazare de urgență în aprilie – o creștere de 12,5% într-un singur an. De asemenea, numărul tinerilor între 18 și 24 de ani aflați în această situație a crescut cu peste 10%, ajungând la 1.849.
Mike Allen, directorul Focus Ireland, a subliniat impactul devastator asupra copiilor care „se pregătesc pentru examene trăind în centre supraaglomerate sau hoteluri, fără un spațiu adecvat pentru a învăța”.
Un flux constant care depășește capacitatea de răspuns
Ber Grogan, CEO al organizației Simon Communities of Ireland, a precizat că cifrele nu reflectă un grup static de persoane. „Unii reușesc să iasă din această situație, dar, din păcate, mai mulți intră în ea decât reușesc să iasă”, a explicat ea.
Această dinamică reflectă un sistem care nu poate face față cererii de locuințe sociale, în ciuda creșterii fondurilor guvernamentale.
Opoziția cere acțiuni urgente: „Este o pată pe societate”
Opoziția politică a reacționat dur. Eoin Ó Broin (Sinn Féin) a cerut Guvernului să reintroducă interdicția privind evacuările fără vină și să restabilească finanțarea pentru programe esențiale, precum Housing First și schema tenant-in-situ. „Este vital să accelerăm livrarea de locuințe sociale și accesibile”, a spus el.
Rory Hearne (Social Democrați) a denunțat eșecul politicilor guvernamentale ca fiind „intolerabil și de neiertat”. Iar deputatul Donnchadh Ó Laoghaire a descris situația ca fiind „aproape normalizată” – cu cifre record raportate în fiecare lună. În Cork, homelessness-ul în rândul adulților a crescut cu 25% într-un an.
Guvernul se apără, dar cifrele rămân în creștere
Deputatul Fianna Fáil, Seámus McGrath, a recunoscut că cifrele sunt „dezamăgitoare”, dar a insistat că Guvernul depune „eforturi uriașe” pentru a răspunde crizei locuințelor, invocând un buget de 6,8 miliarde de euro – unul dintre cele mai mari din Europa.
Cu toate acestea, criza rămâne departe de a fi rezolvată. Fiecare lună aduce un nou vârf, iar fiecare copil lipsit de un acoperiș devine simbolul unei societăți care își pierde capacitatea de a-și proteja cetățenii cei mai vulnerabili. Apelurile pentru acțiuni concrete cresc în intensitate, iar Irlanda se apropie de un punct critic în lupta cu o problemă care, din ce în ce mai mult, pare să scape de sub control.
☘️ Ministrul Locuințelor recunoaște: Obiectivul de 41.000 de locuințe noi în 2025 este „foarte greu de atins”
Promisiunea Guvernului irlandez de a livra 41.000 de locuințe noi în acest an devine din ce în ce mai puțin realistă, potrivit declarațiilor făcute de Ministrul Locuințelor, James Browne. Aflat la inaugurarea mult-așteptatului proiect rezidențial St Teresa’s din Dublin, ministrul a admis că atingerea acestui obiectiv va fi „extrem de dificilă”.
De la promisiune electorală la realitate dificilă
„Cifra de 41.000 este foarte, foarte dificil de realizat. Venim după un an în care am avut o bază mult mai mică decât ne-am fi dorit, iar să treci de la 30.000 la 41.000 este o urcare extrem de abruptă”, a spus Browne. El a recunoscut că estimările Băncii Centrale și ale Institutului pentru Cercetări Economice și Sociale (ESRI), care preconizează un rezultat de 33.000–34.000 de locuințe, par a fi cele mai realiste în acest moment.
Această recunoaștere vine după ce, cu doar câteva zile în urmă, ministrul a exprimat aceeași îndoială în cadrul unei emisiuni la RTÉ Prime Time.
Opoziția atacă: „Guvernul a ignorat avertismentele interne”
Ținta de 41.000 de locuințe a fost un pilon esențial al promisiunilor dinaintea alegerilor generale, dar opoziția susține că miniștrii au promovat această cifră în public, deși primeau intern avertismente că nu este fezabilă. Acuzațiile sunt tot mai puternice pe fondul crizei acute a locuințelor și a numărului record de persoane fără adăpost.
Controverse și despre „țarul locuințelor”
În aceeași conferință, ministrul a respins speculațiile că secretarul general al Departamentului Locuințelor, Graham Doyle, s-ar fi opus ideii unui „țar al locuințelor”. Potrivit presei, Doyle ar fi declarat în cadrul unui eveniment organizat de Property Industry Ireland că nu crede că un astfel de rol este necesar.
Ministrul a intervenit: „Am vorbit cu secretarul general. Susține pe deplin crearea Oficiului pentru Activarea Locuințelor și faptul că va avea un rol de CEO. A fost mai degrabă o dezbatere semantică.”
☘️ Taoiseach Micheál Martin apără poziția Irlandei față de Gaza: „Am făcut mult mai mult decât se recunoaște”
În contextul amplificării tensiunilor și protestelor privind războiul din Gaza, premierul Irlandei, Micheál Martin, a susținut public acțiunile întreprinse de Guvernul său și a respins criticile potrivit cărora Dublinul nu ar fi făcut suficient. Mesajul a fost transmis în timpul unui eveniment la Galway, unde zeci de protestatari pro-Palestina au cerut măsuri mai ferme împotriva Israelului.
„Întrebați Autoritatea Palestiniană și poporul palestinian”
Întrebat despre nemulțumirea manifestanților, Taoiseach-ul a replicat ferm: „Mergeți și întrebați Autoritatea Palestiniană, mergeți și întrebați poporul palestinian din întreaga lume, sau pe cei din Orientul Mijlociu – Egipt, Iordania. Ei vă vor spune cât de mult respectă eforturile Irlandei pentru justiție și echitate.”
Micheál Martin a precizat că Irlanda „a condus din față” în eforturile internaționale de obținere a unui armistițiu, eliberarea ostaticilor și intensificarea ajutorului umanitar. El a subliniat că acțiunile Irlandei la nivel global au inclus intervenții la Curtea Internațională de Justiție în sprijinul dosarului Africii de Sud împotriva Israelului, în baza Convenției pentru Prevenirea Genocidului.
Un atac dur la adresa guvernului israelian
„Guvernul israelian se comportă într-un mod revoltător”, a declarat premierul irlandez, acuzând anumite componente ale administrației Netanyahu că urmăresc distrugerea completă a Gazei. A continuat spunând că blocada asupra teritoriului palestinian este „inacceptabilă” și că refuzul accesului la hrană, apă și medicamente constituie o crimă de război: „Este de neconceput cum un guvern poate accepta așa ceva.”
Irlanda cere suspendarea acordului comercial UE-Israel
Într-un pas concret, Martin a anunțat că Irlanda va face presiuni pentru suspendarea Acordului de Asociere comercială dintre Uniunea Europeană și Israel, spunând că „va fi o măsură dificilă și provocatoare, dar necesară”. În opinia sa, comunitatea internațională trebuie să exercite presiuni majore asupra Israelului pentru a opri ofensiva și pentru a permite accesul umanitar necondiționat.
Dreptul la protest și nevoia de echilibru
Premierul a recunoscut dreptul cetățenilor la protest, dar a subliniat că democrația în Irlanda „este vie și funcțională”, iar organizatorii evenimentelor publice „ar trebui să își poată desfășura activitatea”. El a spus că nu va fi „descurajat” de presiuni și a reafirmat angajamentul Guvernului de a continua intervențiile pentru pace.
Într-un moment critic pentru Orientul Mijlociu, Irlanda își reafirmă poziția ca una dintre cele mai vocale țări europene în sprijinul cauzei palestiniene. Prin poziționarea fermă a lui Micheál Martin și prin demersurile diplomatice deja inițiate, Dublinul devine un actor activ într-un context internațional tot mai divizat. Rămâne de văzut dacă apelurile Irlandei vor mobiliza și alte capitale europene să urmeze același drum.
☘️ „Opriți asta”: Un părinte a fost atacat cu cuțitul în fața unei școli din Dublin, lângă o tabără de protest anti-imigrație
Tensiunile generate de o tabără de protest anti-imigrație amplasată în apropierea a trei școli din centrul Dublinului au atins un nou nivel alarmant, după ce un părinte a fost atacat cu un cuțit în timp ce își lăsa copilul la școală. Incidentul a avut loc miercuri dimineață, la ora 8:30, în zona Basin Lane, Dublin 8, unde protestatarii sunt prezenți de peste două săptămâni.
Atac violent în prezența copiilor
Potrivit martorilor, un tânăr – suspectat a fi adolescent – l-a atacat pe tatăl unui elev chiar la poarta școlii, cu un cuțit în mână. L-a urmărit pe părinte pentru câțiva metri înainte de a-l agresa fizic. Victima, despre care se spune că nu este de origine irlandeză, a fost rănită, iar evenimentul a fost descris ca profund traumatizant, având loc chiar în fața elevilor care se pregăteau să intre în curtea școlii.
Garda a confirmat că un băiat a fost arestat în legătură cu atacul, dar a fost ulterior eliberat. Ancheta este în curs de desfășurare.
Un protest care divizează și rănește
Protestul de la Basin Lane – situat între Guinness Storehouse și șantierul viitorului Spital Național pentru Copii – a fost inițiat în urma zvonurilor privind deschiderea unui al doilea centru pentru solicitanții de protecție internațională. Deși planul a fost abandonat oficial, protestatarii au rămas în zonă.
Tabăra, poziționată exact într-o fundătură folosită intens de părinți și elevi pentru accesul la cele trei școli, a fost criticată aspru de comunitatea locală. Părinții, profesorii și organizațiile comunitare au raportat cazuri de intimidare și abuzuri rasiste îndreptate asupra copiilor și personalului educațional.
„Orice școală în fața căreia se scoate un cuțit în timp ce elevii intră dimineața are toate motivele să fie profund îngrijorată”, a declarat un reprezentant local pentru publicația The Journal.
Declarație comună: „Această intimidare trebuie să înceteze”
Unsprezece instituții din zonă – inclusiv Canal Way Educate Together, Școala Primară St James și grădinița Fatima – au semnat o declarație comună în care condamnă atmosfera creată de proteste: „Dezinformarea, ura și violența nu au ce căuta aici”.
„Noi, cei care lucrăm zilnic cu copiii, părinții și familiile din comunitatea Basin Lane, cerem oprirea acestei intimidări. Această stare afectează profund copiii.”
Semnatarii declară că înțeleg nemulțumirea unor localnici față de decenii de neglijare din partea autorităților, dar atrag atenția că protestul a fost deturnat de indivizi cu o agendă xenofobă. „Trebuie să ne îndreptăm mânia spre cei care dețin puterea, nu spre cei care au nevoie de ajutorul și sprijinul nostru.”
„Comunitatea noastră merită mai mult”
„Copiii noștri merită să crească într-o comunitate bazată pe iubire, curaj și compasiune – nu pe frică, diviziune și neîncredere”, se mai arată în comunicat. Grupurile cer elaborarea unui plan incluziv pentru viitorul zonei Basin Lane: „Toți merită să fie în siguranță și bine primiți, fie că locuiesc aici de generații, fie că au venit pentru a-și construi o nouă viață.”
Un apel la calm și solidaritate
Pe măsură ce Garda continuă investigația și tensiunile cresc în jurul taberei, apelurile la calm, solidaritate și responsabilitate civică devin din ce în ce mai urgente. Incidentul de miercuri nu este doar un semnal de alarmă privind siguranța fizică a copiilor și părinților, ci și o dovadă că discursul instigator la ură, chiar și exprimat sub forma unui protest aparent pașnic, poate avea consecințe tragice.
☘️ Irlanda se confruntă cu o criză a dentiștilor: numărul locurilor de formare nu a crescut semnificativ de aproape 30 de ani
În ciuda unei crize tot mai accentuate în recrutarea dentiștilor și a listelor lungi de așteptare pentru tratamente stomatologice în întreaga țară, Irlanda nu a majorat semnificativ numărul locurilor în facultățile de stomatologie în ultimele trei decenii. Situația stârnește îngrijorare în rândul profesioniștilor din domeniu, dar și în rândul politicienilor.
O problemă ignorată timp de o generație
Deputatul Fine Gael, Colm Burke, a semnalat în Dáil (parlamentul irlandez) că stagnarea numărului de locuri în universități a contribuit direct la deficitul actual de personal din sistemul de sănătate orală. În 2012, peste 1.430 de dentiști activau în programul public de îngrijire dentară. În 2024, numărul acestora a scăzut dramatic la doar 810.
În prezent, în Irlanda activează aproximativ 2.420 de dentiști, potrivit Departamentului Sănătății – adică doar 47 dentiști la 100.000 de locuitori sau, altfel spus, un dentist pentru fiecare 2.125 de persoane.
„Trebuie să începem planificarea pe termen lung. Chiar dacă de mâine am mări numărul locurilor, ar dura cinci ani până ca acei studenți să poată profesa”, a subliniat Colm Burke.
Locurile în universități: puține și accesibile în special studenților din afara UE
În prezent, Universitatea College Cork are doar 61 de studenți în anul final la stomatologie – dintre care 36 provin din afara Uniunii Europene. La Trinity College Dublin, din cei 46 de studenți în anul final, 21 sunt din afara UE. Acest dezechilibru a fost criticat de Burke, care a cerut reducerea ponderii studenților non-UE și creșterea numărului de locuri pentru studenții irlandezi și europeni.
„Nu trebuie să investim bani suplimentari în sistem, ci doar să înlocuim finanțarea adusă de studenții non-UE cu sprijin de la stat, astfel încât universitățile să poată mări capacitatea”, a explicat el.
Asociația Dentiștilor din Irlanda a propus ca procentul studenților din afara UE să fie redus la 20%, fără a-i elimina complet.
Un proiect abandonat, o nevoie în creștere
Burke a reamintit și de un proiect eșuat privind construirea unei noi facultăți de stomatologie în Cork. Deși terenul fusese identificat, iar autorizațiile de construcție obținute, lipsa finanțării a dus la abandonarea proiectului. „Avem o populație în creștere, oameni care trăiesc mai mult și tot mai mulți vârstnici care au nevoie de tratamente stomatologice. Nu mai putem ignora această nevoie”, a avertizat el.
Răspunsul Guvernului: locuri limitate din motive logistice
Ministrul de stat Marian Harkin a recunoscut că doar aproximativ 60 de locuri la stomatologie sunt disponibile anual în Irlanda, o cifră care nu răspunde cererii tot mai mari. Ea a explicat că numărul locurilor este stabilit de instituțiile de învățământ superior și că formarea practică intensivă limitează capacitatea de a accepta mai mulți studenți.
Totodată, Departamentul Sănătății desfășoară un exercițiu de evaluare a competențelor pentru a sprijini planificarea strategică a resurselor în domeniul îngrijirii orale.
Cu o populație în creștere și un sistem public de sănătate deja tensionat, Irlanda riscă să intre într-o criză gravă de personal stomatologic dacă nu se iau măsuri urgente. Reformarea sistemului de formare universitară, sprijinirea studenților locali și investițiile în infrastructura academică devin imperative pentru a asigura accesul la îngrijire orală pentru toți cetățenii.
☘️ Apel către victimele violenței domestice în Irlanda: Garda și serviciile de sprijin cer femeilor și bărbaților să ceară ajutor
În contextul unei creșteri îngrijorătoare a apelurilor și al numărului tot mai mare de urmăriri penale legate de violența domestică, Garda și organizațiile de sprijin din Irlanda îndeamnă victimele să nu mai tacă și să ceară ajutor. Mesajul a fost transmis cu ocazia „Go Purple Day”, o inițiativă națională menită să atragă atenția asupra abuzurilor din familie și să încurajeze intervenția comunității.
Abuzul care nu lasă urme vizibile: controlul coercitiv
Irlanda este una dintre cele trei țări din lume care au introdus în legislație o infracțiune distinctă pentru controlul coercitiv – o formă de abuz psihologic ce urmărește izolarea și subordonarea victimei prin intimidare, manipulare și restrângerea libertății personale.
Din momentul intrării în vigoare a legii, s-au înregistrat 52 de urmăriri penale pentru această infracțiune, semnalând un interes crescând al autorităților pentru combaterea acestui tip de violență insidios.
Detectivul șef Colm Noonan, de la Garda National Protective Services Bureau, a transmis un mesaj clar: „Violența domestică are o cruzime și o perseverență care distrug fiecare aspect al vieții unei persoane. Dacă nu există un incident de criză, nu înseamnă că totul este bine – înseamnă că victima a ajuns să fie cât mai „compliantă” pentru a evita noi abuzuri.”
Strangularea non-letală – un semnal clar al escaladării
O altă infracțiune recent introdusă în legislația penală irlandeză este strangularea non-letală, considerată de specialiști drept un predictor major al evoluției spre violență extremă sau chiar omucidere. De la implementarea noii legi în noiembrie 2023, au fost declanșate 67 de procese, dintre care 58 au legătură directă cu cazuri de violență domestică.
„Moartea poate surveni în doar 60 de secunde”, au avertizat experții. Este un semnal de alarmă pe care autoritățile încearcă să-l transmită atât victimelor, cât și societății.
Totodată, au fost inițiate 12 anchete pentru cazuri de stalking (urmărire obsesivă), dintre care jumătate sunt legate de abuzuri în familie.
Campania Go Purple: o rază de speranță
Evenimentul Go Purple Day, desfășurat în centrul comercial Swan din Rathmines, a marcat cinci ani de la inițiativa pornită de o angajată Garda din Navan, Stacey Looby, pe fondul creșterii numărului de cazuri de violență în perioada pandemiei.
Angajați ai magazinelor și membri ai comunității au purtat violet – culoarea asociată luptei împotriva violenței domestice – pentru a arăta solidaritate cu victimele.
Vocea supraviețuitorilor: sprijin pentru cei răniți în tăcere
Leanne Ryan, coordonatoarea serviciilor oferite de Saoirse Domestic Violence Services, a subliniat gravitatea controlului coercitiv și efectele de durată asupra victimelor – inclusiv asupra copiilor martori la abuz.
„Puterea și controlul stau la baza oricărei forme de abuz. Încercăm să oferim sprijin real victimelor, să le ajutăm să își redobândească încrederea și să rupă cercul violenței”, a spus Ryan.
Ea a încurajat persoanele aflate în pericol să contacteze linia de urgență Saoirse, disponibilă 24/7 la numărul 01-4630000, sau să acceseze serviciile de cazare de urgență și resursele online disponibile pentru auto-referință sau prin intermediul unui specialist.
„Prea des am auzit de la victime că se simt singure, că nu au unde merge. Astăzi, vrem să aprindem o lumină pentru cei care trăiesc în întuneric și nu văd nicio ieșire”, a transmis Garda.
Prin campanii de informare, legi mai clare și cooperare între instituții, Irlanda face pași vizibili în recunoașterea și combaterea violenței domestice. Dar adevărata schimbare începe cu curajul de a cere ajutor. Iar pentru asta, nimeni nu ar trebui să fie singur.
