Știri Irlanda ☘️ 30 septembrie 2025

☘️ Tragedie în Louth: părinți și fiu uciși în propria casă – suspectul a spus localnicilor „Îmi pare rău pentru țipete, s-a terminat acum”

O comunitate liniștită din Drumgowna, lângă Tallanstown (Co Louth), este în stare de șoc după o crimă multiplă petrecută duminică noaptea. Mark și Louise O’Connor, ambii în vârstă de 50 și ceva de ani, și fiul lor Evan, de circa 20 de ani, au fost găsiți morți în urma unui atac cu cuțitul.

Un lucrător social care vizita în mod regulat familia a fost cel care a dat alarma luni dimineață, după ce a descoperit scenele sângeroase.

• Mark O’Connor a fost găsit prăbușit la poarta casei, într-o baltă de sânge.
• Evan, fiul familiei, a fost descoperit lângă peretele locuinței.
• Louise O’Connor a fost găsită fără viață în camera de la etaj.

La scurt timp, Garda a arestat un bărbat de 31 de ani, cunoscut al familiei, la aproximativ 1 km de locul crimei. Potrivit martorilor, acesta mergea liniștit pe drum, fără să încerce să fugă.

Surse apropiate anchetei afirmă că avea mâinile pline de sânge, dar hainele curate, ceea ce sugerează că s-a schimbat după atac. Mai mult, un localnic a povestit că bărbatul i-a spus:

„Îmi pare rău pentru toată gălăgia și țipetele. S-a terminat acum.”

Suspectul, care are antecedente de probleme psihice și a avut interacțiuni anterioare cu Garda, este reținut sub Section 4 of the Criminal Justice Act 1984, care permite detenția preventivă până la 24 de ore, cu posibilitate de prelungire.

Oficialii încearcă acum să stabilească o cronologie exactă a atacului. Se crede că asasinatele au avut loc în primele ore ale dimineții de duminică, însă confirmarea va veni după autopsiile efectuate de Biroul Patologului de Stat.

Între timp, locuința familiei este păzită de forțele Garda și investigată de Garda Technical Bureau, iar coronerul a fost notificat.

Familia O’Connor era foarte apreciată în zonă.

• Mark O’Connor era manager regional la National Advocacy Service Ireland, o organizație care sprijină persoanele cu dizabilități, și un alergător pasionat.
• Louise O’Connor, asistentă medicală, se implica voluntar în predarea limbii engleze refugiaților ucraineni prin organizația Culture Connect.
• Evan, fiul lor, era autist și locuia împreună cu părinții.

Un vecin a descris situația astfel:

„Este de neconceput. O familie respectată, implicată, iar acum trei vieți curmate brutal.”

Reacții politice și comunitare

• Ruairí Ó Murchú (Sinn Féin TD): „Nu există cuvinte. Este dincolo de șocant – trei vieți pierdute din aceeași familie.”
• John Sheridan (Fianna Fáil, consilier local): „Erau oameni bine văzuți și foarte implicați. Tocmai de aceea este și mai greu de înțeles această tragedie.”
• Rachel Kerley (Fine Gael, consilier local): „Zona este liniștită, pașnică. Dimineața de azi a adus doar devastare.”

Jim O’Callaghan, ministrul Justiției, a transmis că nu există „niciun risc suplimentar pentru public” și că Garda nu caută alți suspecți.

• Autopsiile vor stabili ora și cauza exactă a morții celor trei victime.
• Suspectul va fi supus unor evaluări psihiatrice, având în vedere istoricul său medical.
• Garda va continua audierea martorilor și analiza probelor criminalistice.

⚠️ Dacă ați fost afectați de conținutul acestui articol, puteți apela gratuit Samaritans la 116 123 sau Pieta House la 1800 247 247.

☘️ Spitale administrate de HSE au cheltuit milioane de euro pe firme de recuperare a datoriilor

Spitalele din Irlanda aflate sub administrarea HSE au plătit, în ultimul deceniu, peste 5,5 milioane de euro către firme specializate în recuperarea datoriilor. Scopul acestor contracte a fost recuperarea sumelor restante de la pacienți care nu și-au achitat facturile pentru servicii medicale.

Cork University Hospital a fost cel mai mare „client” al colectorilor de datorii, cu plăți care au depășit 953.000 de euro între 2013 și 2022. Următorul pe listă a fost University Hospital Galway, cu 528.886 de euro, urmat de Connolly Hospital din Dublin, care a plătit 423.621 de euro. University Hospital Waterford a cheltuit 387.061 de euro, Tullamore Hospital a alocat 342.975 de euro, iar Our Lady of Lourdes din Drogheda a achitat 307.564 de euro către aceste firme.

Aceste cifre au ieșit la iveală după ce liderul Aontú, Peadar Tóibín, a solicitat explicații în Dáil. El a subliniat că HSE a ales să plătească sume uriașe unor firme private pentru a recupera bani de la pacienți, în timp ce a pierdut milioane de euro din cauza unor proceduri administrative interne.

Un audit recent a relevat că, numai în 2024, HSE a pierdut 4,1 milioane de euro pentru că nu a trimis în termen legal facturile către asiguratorii privați pentru pacienții internați în spitalele publice. Conform unui acord semnat în 2016, HSE primea inițial 70% din costurile de cazare de la asiguratori, dar era obligat să transmită documentația completă într-un termen de 12 luni. Depășirea termenului ducea la pierderea întregii sume.

Peadar Tóibín a declarat că situația este „un exemplu clar de management deficitar” și a cerut guvernului să investigheze modul în care sunt administrate resursele publice din sănătate.

La finalul anului 2016, spitalele gestionate de HSE aveau de recuperat 40,1 milioane de euro pentru taxe neplătite la urgențe, internări și servicii conexe accidentelor rutiere. Până la sfârșitul lui 2022, suma a scăzut la 8,1 milioane de euro.

O schimbare majoră a intervenit în aprilie 2023, când guvernul a eliminat aproape toate taxele pentru pacienții publici, ca parte a Bugetului 2023. Astfel, pacienții nu mai trebuie să plătească pentru internare sau servicii de zi. Totuși, taxa de 100 de euro pentru accesul la urgențe rămâne în vigoare pentru persoanele fără card medical sau fără trimitere de la medicul de familie.

Anterior, pacienții erau obligați să plătească 80 de euro pe zi de spitalizare, cu un plafon anual de 800 de euro, ceea ce genera presiune financiară mai ales pentru familiile cu venituri mici.

Conform normelor financiare naționale, spitalele sunt obligate să transmită către o firmă de colectare datoriile care nu au fost plătite într-o anumită perioadă de timp. Totuși, pacienții care întâmpină dificultăți financiare pot negocia direct cu spitalul un plan de plată în rate.

HSE a precizat că are o obligație legală, prevăzută în Health Act din 1970, de a aplica aceste taxe, dar că eliminarea recentă a majorității plăților a redus considerabil necesitatea apelării la firme private.

Reacții din partea pacienților și organizațiilor civice

Mulți pacienți care s-au confruntat cu recuperatori spun că experiența a fost „traumatizantă”. Unii au relatat că au primit scrisori agresive și telefoane insistente pentru datorii de câteva sute de euro acumulate după o internare de urgență.

Organizațiile pentru drepturile pacienților au criticat dur practica HSE, susținând că apelarea la firme de colectare „a adăugat presiune psihologică inutilă asupra persoanelor vulnerabile”. Reprezentanți ai Irish Patients Association au declarat că „sănătatea nu ar trebui tratată ca o datorie bancară” și au cerut ca guvernul să se asigure că nicio persoană bolnavă nu va mai fi hărțuită pentru plata unor taxe medicale.

Pentru comunitatea românească din Irlanda, aceste informații sunt deosebit de relevante, având în vedere că mulți români au întâmpinat dificultăți cu sistemul de sănătate din cauza necunoașterii legislației sau a lipsei unui card medical. Situațiile în care facturile neplătite au fost trimise direct la firme de recuperare au generat frustrare și teamă în rândul imigranților.

O dezbatere mai amplă despre finanțarea sănătății

Cazul ridică o întrebare mai largă privind modul în care sistemul sanitar irlandez este finanțat și cât de mult ar trebui să plătească pacienții din buzunarul propriu. Deși eliminarea unor taxe în 2023 a fost privită ca o măsură pozitivă, specialiștii avertizează că deficiențele de management și pierderile cauzate de birocrație pot afecta calitatea serviciilor medicale.

În același timp, partide precum Aontú cer o revizuire completă a modului în care HSE administrează fondurile publice, pentru a evita situații în care milioane de euro se pierd din neglijență, în timp ce pacienții sunt urmăriți pentru sume relativ mici.

☘️ Prețurile locuințelor cresc mai lent, dar rămân inaccesibile pentru majoritatea cumpărătorilor

Inflația pe piața imobiliară din Irlanda a încetinit ușor, însă casele rămân la prețuri prohibitive pentru cea mai mare parte a cumpărătorilor. Cel mai recent raport Daft.ie arată că, în perioada iulie–septembrie 2025, prețurile au crescut în medie cu 0,8%, un ritm mai redus comparativ cu începutul anului.

Chiar și așa, prețurile actuale sunt cu aproape 6% mai mari decât acum un an și cu 39% peste nivelul de dinainte de pandemie, apropiindu-se la doar 10% de vârful atins în perioada „Celtic Tiger”.

Prețurile medii și discrepanțele regionale

Un apartament tipic cu trei dormitoare, semi-detached, costă acum peste 421.000 de euro la nivel național. În Dublin, media pentru același tip de locuință a urcat la 612.824 de euro, cu 4,5% mai mult decât anul trecut.

• În restul orașelor mari (Cork, Galway, Limerick și Waterford), media este de 386.004 euro, o creștere de 5,8%.
• În Leinster (excluzând Dublin), prețurile au urcat cu 7,2% până la 361.499 de euro.
• În Munster, media s-a stabilizat la 297.996 de euro, cu o creștere anuală de 5%.
• În Connacht-Ulster, excepție făcând Galway city, prețurile au ajuns la 248.925 de euro, cu 8,7% mai mari decât anul trecut.

Aceste variații regionale arată că, în timp ce în orașele mari ritmul de creștere se mai temperează, zonele din afara centrelor urbane continuă să atragă cerere puternică, ceea ce menține presiunea pe prețuri.

Locuințe insuficiente pentru cererea actuală

Deși numărul locuințelor scoase la vânzare a crescut ușor – la începutul lui septembrie erau disponibile 11.925 de locuințe second-hand, față de 11.800 anul trecut – oferta rămâne la mai puțin de jumătate din media anilor 2015–2019.

Profesorul de economie la Trinity College Dublin, Ronan Lyons, autorul raportului Daft.ie, avertizează că inflația imobiliară „rămâne semnificativ peste nivelul inflației din restul economiei” și că problema principală este aceeași de două decenii: lipsa cronică de locuințe.

„Avem unele semne că noile construcții susțin activitatea de pe piață, dar nivelul construcțiilor este în continuare mult sub nevoia reală”, a explicat Lyons.

Majoritatea populației, exclusă din piața locuințelor

Problema prețurilor ridicate nu se reflectă doar în statistici, ci în realitatea zilnică a familiilor. Cormac O’Rourke, președintele Land Development Agency, a subliniat recent că până la 70% dintre angajații din Irlanda sunt excluși de pe piața imobiliară, atât în privința chiriei, cât și a cumpărării unei case.

Astfel, cei care câștigă până la 68.400 de euro pe an nu pot acoperi costul mediu al unei chirii sau al unei rate ipotecare fără sprijin de la stat.

Pentru comunitatea românească din Irlanda, situația este resimțită puternic: multe familii trăiesc în chirii scumpe, adesea în locuințe supraaglomerate, iar ideea de a cumpăra o casă devine aproape imposibilă în contextul actual.

În ultimele 12 luni, s-au înregistrat 56.997 de tranzacții imobiliare, un număr aproape neschimbat față de anul precedent. Această stagnare arată că, în ciuda cererii mari, piața este blocată de lipsa ofertelor accesibile și de costurile ridicate.

Experții avertizează că, pentru ca piața să se stabilizeze, este nevoie de două măsuri majore: accelerarea construcțiilor noi și revigorarea segmentului de locuințe second-hand.

☘️ Rata de neocupare a locuințelor sociale a scăzut în 2024, dar decalajul dintre cerere și ofertă rămâne uriaș

Un nou raport al National Oversight and Audit Commission (NOAC) arată că rata medie de neocupare a locuințelor sociale din Irlanda a scăzut de la 2,81% în 2023 la 2,75% în 2024. La final de an, erau înregistrate 4.251 de unități vacante la nivel național, semn că autoritățile locale au reușit să pună în circuit mai multe locuințe decât în anii precedenți.

Cele mai mici rate de neocupare au fost raportate în Laois, Wexford și Westmeath, în timp ce 14 autorități locale, printre care Kilkenny, Carlow și Cork County, au avut rezultate peste media națională.

Deși rata de neocupare a scăzut, procesul de reînchiriere rămâne extrem de lent. În 2024, autoritățile au cheltuit 105 milioane de euro pentru recondiționarea și reînchirierea a 3.375 de locuințe sociale, la un cost mediu de 31.136 de euro per unitate.

Timpul mediu de reînchiriere a urcat la 35 de săptămâni, cel mai mare nivel din 2014. Cele mai mari întârzieri au fost înregistrate în Galway City, unde procesul a durat aproape 49 de săptămâni, și în Fingal, cu peste 33 de săptămâni.

Un indicator nou al raportului, H7 Social Housing Retrofit, urmărește atingerea obiectivului național de a moderniza energetic 36.500 de locuințe sociale până în 2030, pentru a ajunge la un standard B2 BER sau echivalent.

Deși Dublin City a retrofăcut 408 locuințe în 2024 (față de 259 în 2023), iar alte comitate precum Donegal și Louth au înregistrat progrese, NOAC avertizează că obiectivul național este greu de realizat fără finanțări suplimentare. Mai multe autorități locale, inclusiv Cavan și Galway, au declarat că ar fi putut realiza mai multe lucrări dacă ar fi existat resurse disponibile.

Cheltuielile pentru întreținerea locuințelor sociale au ajuns la 282 de milioane de euro, cu o medie de 1.824 de euro per unitate. Diferențele între regiuni rămân însă foarte mari: Carlow a cheltuit doar 642 de euro per unitate, în timp ce Dublin City a ajuns la aproape 2.900 de euro.

Listele de așteptare – dimensiunea reală a crizei

Deși rata de neocupare a scăzut, problema majoră rămâne cererea uriașă pentru locuințe sociale. Conform celor mai recente date oficiale, peste 60.000 de gospodării din Irlanda se află pe listele de așteptare pentru o locuință socială.

Mulți dintre cei care așteaptă sunt familii cu copii, persoane în vârstă sau lucrători migranți, inclusiv numeroși români, care plătesc chirii foarte ridicate pe piața privată. Pentru aceste familii, chiar și o mică reducere a ratei de neocupare nu aduce un beneficiu imediat, atâta timp cât procedurile de reînchiriere durează luni întregi.

Organizații precum Simon Communities of Ireland și Threshold atrag atenția că întârzierile în alocarea locuințelor sociale îi lasă pe mulți oameni în situații precare – fie în centre de urgență, fie în chirii nesigure și greu de susținut financiar.

Raportul NOAC arată și progrese la colectarea taxelor:

• 92% pentru taxele comerciale, cel mai ridicat nivel de până acum.
• 88% pentru creditele ipotecare sociale, de asemenea un record.
• În cazul chiriilor, rata a rămas la 88%, sub nivelul de 91% din 2021.

Totuși, inspecțiile locuințelor închiriate rămân mult sub ținta de 25% stabilită de stat. Autorități precum Galway City (6,8%), Dublin City (7,6%) și Wicklow (7,4%) au rămas la coada clasamentului.

Președintele NOAC, Michael McCarthy, a salutat scăderea ratei de neocupare, dar a subliniat că timpul de reînchiriere rămâne prea lung și că modernizarea energetică este în pericol:

„Este încurajator să vedem investiții mai mari în întreținere și determinarea autorităților locale de a reduce rata de neocupare. Totuși, pentru a livra locuințele de care comunitățile au nevoie, trebuie accelerat procesul și asigurată finanțarea necesară pentru programele de reabilitare.”

Pentru comunitatea românească din Irlanda, aceste date confirmă realitatea de zi cu zi: locuințele sociale sunt greu accesibile, iar listele de așteptare extrem de lungi fac ca multe familii să rămână ani întregi în chirii scumpe și instabile.

☘️ Primul duel televizat al candidaților la Președinție: Gaza, locuințele și simbolurile naționale în centrul dezbaterii

Campania pentru alegerile prezidențiale din Irlanda a intrat într-o etapă decisivă, odată cu prima confruntare televizată dintre cei trei candidați: Catherine Connolly (independentă), Jim Gavin (Fianna Fáil) și Heather Humphreys (Fine Gael). Dezbaterea, găzduită de emisiunea Tonight Show și moderată de jurnalistul Kieran Cuddihy, a adus în discuție teme de mare actualitate: conflictul din Gaza, criza locuințelor, imigrația și simbolistica drapelului național.

Pe parcursul celor 80 de minute, candidații au încercat mai mult să își expună propriile mesaje decât să intre în confruntări directe. Cu toate acestea, fiecare a avut momente în care a fost pus la încercare.

Gaza și rolul Irlandei pe scena internațională

• Catherine Connolly a spus că dorește să își folosească vocea „în sprijinul păcii” și că poporul palestinian trebuie lăsat să decidă singur viitorul țării sale.
• Jim Gavin a subliniat că un acord de pace este departe și că „în prezent, negocierile sunt dominate de SUA și Israel”.
• Heather Humphreys a cerut încetarea luptelor și a confirmat sprijinul său pentru Occupied Territories Bill, considerând că Irlanda trebuie să fie fermă în apărarea poporului palestinian.

Locuințele – un test major pentru clasa politică

Problema accesului la locuințe a dominat o parte importantă a dezbaterii:

• Jim Gavin a spus că situația actuală este „pur și simplu inacceptabilă”, dar a reamintit că „președintele nu poate construi case”. Totuși, a promis să mențină subiectul în centrul atenției publice.
• Catherine Connolly a pus criza pe seama „ideologiei neo-liberale” și a cerut o schimbare radicală a politicilor guvernamentale.
• Heather Humphreys a afirmat că soluția nu este simplă și a propus explorarea unor metode inovatoare, inclusiv imprimarea 3D a locuințelor.

Tricolorul și dezbaterea despre imigrație

După controversele recente privind folosirea drapelului național ca simbol al opoziției față de imigrație, toți candidații au pledat pentru unitate:

• Heather Humphreys a spus că „steagul este un simbol al unității, nu al diviziunii”.
• Jim Gavin, fost ofițer în Defence Forces, a afirmat că este „foarte prețios în privința modului în care este folosit drapelul” și a respins extremele politice.
• Catherine Connolly a arătat că fenomenul este alimentat de „un grup mic și vocal”, dar că majoritatea irlandezilor sunt „ospitalieri și deschiși”.

Declarații finale – apeluri la unitate și respect

• Jim Gavin a promis că va fi „o voce pentru toți” și că va reprezenta Irlanda pe toate planurile.
• Heather Humphreys a vorbit despre „o țară a oportunităților”, dorind să transmită tinerilor că își pot atinge potențialul.
• Catherine Connolly a spus că va conduce „cu respect, mândrie și integritate”, punând accent pe ascultare și dialog.

Cine sunt cei trei candidați?

? Catherine Connolly (independentă)
Avocată și politiciană cu experiență îndelungată, este membră a Dáil Éireann pentru Galway West. Connolly este cunoscută pentru pozițiile ei ferme pe teme sociale, inclusiv drepturile femeilor și locuințele. Ca independentă, promite să fie o voce nepartizană, apropiată de oameni.

? Jim Gavin (Fianna Fáil)
Cunoscut inițial ca antrenor de succes al echipei de fotbal gaelic din Dublin, cu multiple titluri câștigate, Gavin a devenit ulterior o figură publică respectată și s-a implicat în inițiative civice și educaționale. În campanie, pune accent pe unitate și pe rolul președintelui ca simbol al întregii societăți.

? Heather Humphreys (Fine Gael)
Actuală ministră a Protecției Sociale și Comunităților Rurale, Humphreys are o lungă carieră politică în Fine Gael. Ea se prezintă drept o candidată care combină experiența guvernamentală cu empatia și „onestitatea” în exercitarea funcției publice.

Următoarele confruntări și calendar electoral

Următoarea dezbatere prezidențială va fi găzduită de RTÉ în cadrul emisiunii The Week in Politics pe 5 octombrie. Ultimul duel va avea loc înainte de alegeri, în emisiunea Prime Time.

Ziua votului este stabilită pentru vineri, 24 octombrie, iar numărarea voturilor va începe pe 25 octombrie dimineața. Rezultatele finale sunt așteptate până la ora 21:00 în aceeași zi.