Știri Irlanda ☘️ 28 mai 2025

☘️ Criză în secțiile ATI din Irlanda: Lipsa paturilor întârzie internările pacienților în stare critică și pune în pericol vieți

Un nou raport de audit trage un semnal de alarmă privind lipsa acută de paturi în secțiile de terapie intensivă din Irlanda, avertizând că această situație duce la întârzieri periculoase în internarea pacienților grav bolnavi, cu potențial impact asupra șanselor lor de supraviețuire.

Potrivit auditului național realizat de National Office of Clinical Audit (Noca) pentru anul 2023, doar o treime dintre pacienții în stare critică sunt internați în ATI în decurs de o oră, iar 87% în cel mult patru ore — un interval considerat deja riscant în multe cazuri medicale.

Comparativ cu Marea Britanie, pacienții din Irlanda trebuie să fie într-o stare mai gravă pentru a fi acceptați în ATI. Raportul arată că presiunea asupra sistemului este constantă, cu un grad de ocupare de 95% la nivel național, mult peste limita recomandată de 85%.

Irlanda rămâne sub standardele internaționale

Numărul de paturi ATI per 100.000 de locuitori este sub media internațională. În 2023, Irlanda avea doar 5,6 paturi de terapie intensivă la 100.000 de persoane, comparativ cu 7 paturi în Regatul Unit. Până în decembrie 2024, s-a ajuns la 6,1 paturi, datorită unei creșteri de 30% a capacității față de anul 2020, dar nevoile sistemului depășesc în continuare resursele disponibile.

Auditul a scos în evidență un fapt îngrijorător: în multe cazuri, pacienți care în Marea Britanie ar fi internați la ATI, în Irlanda sunt tratați în secții obișnuite, din lipsă de locuri.

Risc de deces mai mare, dar îngrijire de calitate

Nivelul de gravitate al pacienților internați în ATI în Irlanda a fost semnificativ mai mare decât în alte țări. În medie, riscul estimat de deces pentru pacienții irlandezi a fost de 8,6%, comparativ cu 5,6% în Regatul Unit. Cu toate acestea, rata de supraviețuire până la externare a fost de 80%, un rezultat considerat satisfăcător în contextul dificultăților existente.

Totodată, raportul arată că 7,4% din zilele de spitalizare în ATI au fost ocupate de pacienți care ar fi putut fi externați, dar nu aveau unde să meargă din cauza lipsei de locuri în celelalte secții.

Perspective pentru viitor: mai multe paturi, dar și mai mulți pacienți

În ciuda presiunilor, calitatea îngrijirii oferite în unitățile ATI irlandeze a fost recunoscută ca fiind „rezilientă și comparabilă cu standardele internaționale”, potrivit profesorului Rory Dwyer, coordonatorul auditului național.

Cu toate acestea, datele indică nevoia urgentă de extindere a capacităților spitalicești. Un alt raport, realizat de ESRI, estimează că Irlanda va avea nevoie de încă 4.400 până la 6.800 de paturi de spital până în anul 2040, pentru a face față creșterii populației și îmbătrânirii acesteia.

Deși rezultatele medicale ale spitalelor din Irlanda rămân solide, raportul subliniază că sistemul de sănătate operează periculos de aproape de limitele sale. Fără investiții consistente în infrastructura medicală, mai ales în unitățile de terapie intensivă, riscul ca pacienții să nu primească la timp îngrijirea vitală de care au nevoie rămâne ridicat.

📊 Sinteza situației ATI în Irlanda – Raport

☘️ „A fost un coșmar”: Primarul din Drogheda, hărțuit și amenințat pentru că ar fi „adus imigranți” în oraș

Primarul orașului Drogheda, Paddy McQuillan, a fost nevoit să depună o plângere oficială la Garda după ce, timp de mai bine de o lună, a fost urmărit și agresat verbal de un bărbat care îl acuza că ar fi responsabil de prezența imigranților în oraș. Incidentul, care a avut un impact profund asupra lui și a soției sale, Deidre, este descris de edil drept „înfricoșător” și „de neacceptat într-o societate civilizată”.

Totul a început la finalul lunii ianuarie, când un bărbat de aproximativ 40 de ani a început să-l intercepteze pe primar în timp ce își plimba câinele, un ogar numit Solo. La început, comportamentul părea o simplă confruntare verbală, însă în scurt timp a degenerat într-o campanie personală de hărțuire.

„Striga și urla la mine de fiecare dată când mă vedea, mă acuza că sunt vinovat pentru că imigranții ajung în Drogheda. Deși consiliul local nu are nicio atribuție în această privință, pentru el, eu eram ținta,” a declarat McQuillan pentru Drogheda Independent.

Inițial, primarul a încercat să ignore atacurile. Însă situația s-a agravat rapid. Bărbatul a început să-l urmărească inclusiv în magazinele locale, unde îl insulta în public, ridicând tonul în fața celorlalți clienți. „A devenit absolut șocant. Un asemenea comportament nu ar trebui să fie tolerat de niciun cetățean din acest oraș,” a spus edilul.

Când agresorul a început să lanseze amenințări directe la adresa sa și a soției sale și a dat de înțeles că știe unde locuiesc, McQuillan a decis că situația devenise periculoasă și că nu mai poate fi ignorată. „A fost momentul în care am simțit că nu mai avem de ales. Ne temeam pentru siguranța noastră.”

După ce a sesizat Garda, poliția irlandeză a reacționat prompt. Patrule au început să treacă regulat pe lângă locuința familiei, oferindu-le astfel un sentiment de securitate. „Nu știu ce i-au spus polițiștii, dar cert e că a funcționat. S-a oprit.”

În ciuda episoadelor traumatizante, primarul spune că a refuzat să cedeze în fața intimidării și a continuat să iasă zilnic la plimbare cu câinele. „Nu aveam de gând să las acest individ să-mi afecteze viața. Oamenii mă cunosc, știu că mă plimb cu câinele zilnic. Nu voiam să mă ascund.”

Ceea ce l-a determinat să vorbească public despre întreaga poveste a fost convingerea că locuitorii din Drogheda merită să știe ce se întâmplă cu aleșii lor. „Politicienii nu ar trebui să fie supuși unui asemenea tratament. Nimeni nu ar trebui să treacă prin ce am trecut noi. A fost o experiență ca dintr-un thriller – ți se pare că așa ceva li se întâmplă altora, nu ție. Dar iată că ni s-a întâmplat. A fost un coșmar.”

☘️ Irlanda consultă companiile farmaceutice privind posibilele tarife de represalii ale UE împotriva SUA

IDA Ireland (Agenția pentru Dezvoltare Industrială) a cerut punctul de vedere al companiilor farmaceutice din Irlanda în legătură cu o listă preliminară a Uniunii Europene privind tarifele de represalii propuse pentru importurile din SUA, ca răspuns la taxele vamale impuse anterior de administrația Trump.

Această consultare a avut loc în martie, la scurt timp după ce Comisia Europeană a publicat o listă de 99 de pagini cu produse americane care ar putea fi vizate de tarife comerciale. Lista includea categorii precum uleiuri, materiale plastice, metale, echipamente industriale și aparatură optică – sectoare considerate relevante pentru numeroase firme susținute de IDA.

Rachel Shelly, șefa departamentului de Științe ale Vieții și Industrie Alimentară din cadrul IDA, a transmis lista companiilor farmaceutice partenere, solicitându-le observații și precizând că acestea vor fi transmise Guvernului pentru a contribui la formularea poziției oficiale a Irlandei în cadrul consultării europene.

Deși multe dintre răspunsurile companiilor au fost anonimizate în documentele obținute de RTÉ News prin legislația privind accesul la informații publice, se știe că discuțiile au continuat și telefonic, într-un cadru mai puțin formal.

Una dintre companii a menționat că, deși industria farmaceutică nu era explicit vizată de lista tarifelor, două poziții se refereau direct la materii prime esențiale pentru producția de medicamente.

Pe 14 aprilie, grupul de reprezentare BioPharmaChem Ireland a transmis IDA-ului un mesaj exprimând o „îngrijorare profundă” față de instabilitatea generată de această situație și riscurile potențiale pentru industrie. Într-o scrisoare adresată anterior și fostului Taoiseach Micheál Martin, organizația avertiza că orice măsuri de represalii nu trebuie să afecteze accesul pacienților la tratamente esențiale.

Totodată, BioPharmaChem solicita Guvernului irlandez să reducă complexitatea reglementărilor de mediu, sanitare și chimice pentru a accelera dezvoltarea și producția de noi medicamente.

Deși Uniunea Europeană a publicat o versiune extinsă a listei de măsuri comerciale în această lună – document ce acum are 218 pagini – și deși produsele farmaceutice nu sunt incluse direct, unele materiale utilizate în acest sector apar pe listă.

Până în prezent, UE nu a implementat aceste tarife, deoarece negocierile pentru un acord comercial cu SUA sunt încă în desfășurare.

☘️ Câștigurile săptămânale medii din Irlanda trec, în premieră, de pragul de 1.000 € – semnal al unei economii în creștere

Economia irlandeză înregistrează un nou reper semnificativ: pentru prima dată, câștigurile medii săptămânale au depășit pragul de 1.000 de euro, potrivit celor mai recente date publicate de Oficiul Central de Statistică (CSO). Este un semn clar că veniturile angajaților irlandezi continuă să crească într-un ritm solid, pe fondul unei piețe a muncii dinamice și al unei economii robuste.

În primele trei luni ale anului 2025, angajații din Irlanda au câștigat în medie 1.026 de euro pe săptămână, în creștere cu 5,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, când veniturile săptămânale se situau la 972 de euro. Evoluția pozitivă acoperă majoritatea sectoarelor economice, cu excepția agriculturii și a întreprinderilor foarte mici, cu mai puțin de trei angajați.

Louse Egan, statistician în cadrul CSO, a subliniat că această creștere constantă a veniturilor medii este alimentată de mai mulți factori esențiali: „Avem o rată stabilă a locurilor de muncă vacante în ultimele 18 luni, ceea ce sugerează un echilibru între cererea și oferta de forță de muncă. În același timp, angajarea la nivel național a crescut anual cu 3,3%, ceea ce contribuie la întărirea pieței muncii și la susținerea creșterilor salariale.”

La finalul primului trimestru al acestui an, rata locurilor de muncă vacante era de 1,3%, o ușoară creștere față de aceeași perioadă a anului precedent. Aceasta indică faptul că angajatorii continuă să caute personal, iar presiunea de a atrage și păstra angajați calificați susține nivelul tot mai ridicat al salariilor.

Depășirea simbolică a pragului de 1.000 de euro pe săptămână nu este doar o simplă statistică, ci reflectă schimbări reale în puterea de cumpărare și în standardul de viață al multor irlandezi. Pentru Guvern și factorii de decizie economică, această evoluție oferă un spațiu de manevră mai mare în politicile sociale, dar vine și cu provocări legate de inflație, fiscalitate și sustenabilitatea creșterii pe termen lung.

Acest nou record salarial se înscrie într-un trend mai larg de consolidare economică în Irlanda, în ciuda incertitudinilor externe, cum ar fi negocierile comerciale internaționale sau fluctuațiile piețelor financiare globale.

Pentru milioane de angajați, pragul de 1.000 de euro pe săptămână poate reprezenta diferența dintre o viață confortabilă și una gestionată cu dificultate. Este un semnal că Irlanda, cel puțin din perspectiva veniturilor medii, merge în direcția corectă.

☘️ Criza ecologică se adâncește: Irlanda pierde teren în cursa pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Irlanda face pași înapoi în lupta împotriva schimbărilor climatice, în timp ce decalajul dintre angajamentele asumate și realitatea din teren devine tot mai greu de ignorat. Conform unei noi analize publicate de Agenția pentru Protecția Mediului (EPA), chiar și în cel mai optimist scenariu, emisiile Irlandei ar putea scădea cu doar 23% până în 2030 – mult sub obiectivul legal de reducere cu 51% față de nivelurile din 2018.

Această estimare revizuită reprezintă o scădere semnificativă față de prognoza de anul trecut, care prevedea o reducere de 29%. Cu alte cuvinte, distanța dintre ceea ce este posibil și ceea ce este obligatoriu din punct de vedere legal crește în mod îngrijorător.

EPA avertizează că progresul lent în domenii esențiale – cum ar fi energia eoliană onshore și offshore, vehiculele electrice, sistemele de încălzire centralizată și utilizarea biometanului – amenință serios atingerea țintelor climatice. Laura Burke, directorul general al EPA, a subliniat că „trebuie să trecem de la promisiuni politice la implementare practică, rapidă și consecventă”.

Raportul EPA vine ca urmare a unor informații actualizate primite de la diverse departamente guvernamentale și agenții, care arată că Irlanda va depăși bugetul de carbon pentru perioada 2021–2025 cu aproximativ 12 milioane de tone. Situația este și mai gravă pentru perioada 2026–2030, unde se estimează un excedent de 114 milioane de tone față de limita admisă.

Aceste depășiri nu sunt doar o problemă ecologică, ci și una financiară majoră. Irlanda va fi nevoită să cumpere credite de carbon în valoare de miliarde de euro pentru a compensa acest dezechilibru.

Sectoare în derivă, obiective ratate

Potrivit EPA, emisiile vor depăși plafoanele stabilite în aproape toate sectoarele – de la clădiri și industrie, până la electricitate și transporturi. Chiar și agricultura, un sector sensibil și politic complicat, ar putea înregistra doar o reducere de 16% până în 2030 – o cifră imposibil de comparat cu obiectivele oficiale, din cauza necesității de actualizare a metodologiei științifice privind emisiile din acest domeniu.

Pe lângă obiectivul intern de 51%, Irlanda are și o obligație distinctă față de Uniunea Europeană: reducerea emisiilor cu 42% până în 2030, raportat la nivelurile din 2005. Chiar și cu măsuri suplimentare și flexibilități disponibile, raportul EPA concluzionează că acest obiectiv este de neatins în configurația actuală.

Energie regenerabilă și transport verde: ritm prea lent

Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte este regresul în domeniul energiei regenerabile. Proiecțiile actualizate estimează că, până în 2030, capacitatea instalată de energie eoliană onshore va atinge maximum 7,1 gigawați – mult sub ținta de 9 GW stabilită anul trecut. În ceea ce privește energia eoliană offshore, estimarea a fost redusă drastic, de la 5 la doar 2,7 gigawați.

Scăderi semnificative au fost înregistrate și în proiecțiile pentru energia solară, utilizarea biometanului și extinderea rețelelor de încălzire centralizată. Nici în domeniul transporturilor lucrurile nu stau mai bine: obiectivul guvernamental de a avea 945.000 de vehicule electrice pe șosele până în 2030 este acum considerat nerealist. Proiecția actualizată coboară acest număr la 640.000 – iar chiar și această cifră ar necesita o creștere accelerată a ritmului actual.

La momentul publicării raportului, pe drumurile din Irlanda circulă doar 148.000 de vehicule electrice, dintre care aproximativ 82.500 sunt complet electrice, iar restul sunt hibride plug-in.

Lacune periculoase și păduri în declin

Un alt semnal de alarmă al EPA vizează faptul că în Planul Național pentru Acțiune Climatică există 5,25 milioane de tone de „economii” de emisii care nu sunt susținute de nicio măsură concretă – o promisiune fără direcție clară. În plus, până în 2030, emisiile nete provenite din utilizarea terenurilor și silvicultură ar putea să se dubleze. Multe păduri ajung la vârsta optimă pentru exploatare, iar ratele de împădurire nu sunt suficiente pentru a compensa defrișările.

Un apel urgent pentru accelerare

„Deși tendințele generale ale emisiilor merg în direcția corectă, decalajele față de obiectivele naționale și europene sunt mai mari decât anul trecut”, a spus Laura Burke. „În loc să încetinim, trebuie să accelerăm transformarea către o societate cu emisii reduse de carbon.”

Este clar că Irlanda trebuie să depășească faza planificării și să intre într-o etapă de implementare fermă. Altfel, prețul va fi plătit nu doar în bani, ci și în credibilitate internațională și viitorul generațiilor următoare.

☘️ Va fi condamnat: Un tânăr de 20 de ani recunoaște că a incendiat un tramvai Luas în timpul revoltelor din Dublin – pagube de 5 milioane €

Un tânăr implicat în una dintre cele mai grave revolte urbane din istoria recentă a Irlandei a fost reținut în așteptarea sentinței, după ce a recunoscut că a provocat un incendiu care a distrus un tramvai Luas și a generat pagube materiale uriașe.

Evan Moore, în vârstă de 20 de ani, cu domiciliul pe Grangemore Road, în Donaghmede, Dublin 13, a pledat vinovat în fața Curții Penale din Dublin pentru participare la revoltă, distrugerea unui tramvai Luas prin incendiere și deteriorarea geamurilor aceluiași vehicul, în noaptea de 23 noiembrie 2023.

Revolta care a cuprins Dublinul

Incidentul s-a petrecut în contextul unui val de furie publică declanșat după ce o fetiță de cinci ani a fost grav înjunghiată în Parnell Square, într-un atac care a mai rănit doi copii și o angajată a unei creșe. Emoția generată de acel act a degenerat rapid într-o revoltă de stradă, alimentată de grupuri extremiste anti-imigrație.

Conform martorilor și imaginilor CCTV analizate de Garda, Moore a fost activ implicat în violențele care au durat aproximativ 35 de minute, între 19:05 și 19:40. El poate fi văzut mutând un coș de gunoi în flăcări în interiorul unui tramvai Luas și distrugând mai multe geamuri ale vehiculului.

Daune uriașe și consecințe judiciare

Pagubele provocate doar la tramvaiul Luas se ridică la aproape 5 milioane de euro, după ce scaunele și cablajul interior au fost grav avariate. Serviciul de transport public a fost suspendat timp de 24 de ore. În plus, autoritățile locale au estimat costurile de curățare la 159.000 de euro, iar alte daune în zonă au fost evaluate la 115.000 de euro.

O compilație video de 12 minute, care include imagini CCTV și filmări de pe rețelele sociale, a fost prezentată în instanță și l-a surprins pe Moore în plin act de vandalism.

Mesaje disperate de la mamă

Un detaliu emoționant al cazului îl constituie conversațiile dintre Moore și mama sa, descoperite în urma analizei telefonului său. Aceasta l-a implorat în repetate rânduri să plece de pe străzi:

„Ticăloși care-și distrug propriul oraș”, i-a scris femeia, urmat la scurt timp de: „Pleacă înainte să fie prea târziu și să ți se întâmple ceva”.
Ultimul mesaj, încărcat de disperare: „Te rog, Evan… inima îmi bate nebunește.”

Detectiv inspector Ken Hoare a confirmat că părinții lui Moore au fost profund dezgustați de prezența fiului lor în centrul revoltelor și că mesajele reflectă atitudinea lor de condamnare.

Ancheta și recunoașterea imediată

Moore a fost identificat în mai 2024, în timpul unui alt protest anti-imigrație, când a recunoscut pe loc participarea sa la revolta din noiembrie. Locuința sa a fost percheziționată, iar telefonul său a fost confiscat. El a fost arestat pe 14 mai și, în timpul interogatoriului, și-a identificat propria imagine în filmările prezentate de Garda.

A recunoscut că s-a „lăsat prins de moment”, exprimându-și regretul profund și rușinea pentru faptele comise. De asemenea, inspectorul Hoare a confirmat că Moore nu are condamnări anterioare și că, la momentul revoltei, avea doar 18 ani.

600 de ofițeri Garda mobilizați, 100 de suspecți identificați

Revolta de pe O’Connell Street a implicat circa 500 de persoane în punctul culminant și a necesitat mobilizarea a 600 de ofițeri Garda. Luas-ul vizat de Moore fusese blocat de un grup de protestatari în jurul orei 16:40, pasagerii fiind evacuați, iar șoferul retras din motive de siguranță înainte de izbucnirea violențelor.

Moore a fost filmat în jurul orei 19:30 aruncând materiale inflamabile dintr-un coș de gunoi aprins în tramvai.

Verdict amânat, consecințe iminente

Judecătoarea Orla Crowe a revocat eliberarea pe cauțiune a inculpatului și a ordonat întocmirea unui raport de evaluare din partea Serviciului de Probațiune. Moore va rămâne în arest preventiv până la pronunțarea sentinței, programată pentru 13 octombrie.

Judecătoarea a menționat că există „aspecte deosebit de îngrijorătoare” în acest caz, în timp ce Garda continuă ancheta asupra celorlalți implicați într-unul dintre cele mai rușinoase episoade din istoria recentă a Irlandei.