☘️ „Lipsă revoltătoare de investiții”: Doar două noi secții Garda deschise în Irlanda în ultimii opt ani
În ciuda creșterii populației și a accentuării sentimentului de nesiguranță în numeroase comunități, doar două secții noi de Garda au fost deschise în Irlanda din 2017 până în prezent — o statistică ce stârnește critici dure la adresa guvernelor recente.
Una dintre cele două secții nu a fost propriu-zis nouă, ci o relocare: sediul Divizional din Wexford, redeschis în 2018. Cealaltă este secția inaugurată pe O’Connell Street din Dublin în 2023, menită să sprijine prezența Garda în centrul capitalei.
Datele au fost oferite de Departamentul Justiției ca răspuns la o interpelare parlamentară (PQ) adresată de Duncan Smith, deputat din partea Partidului Laburist.
Critici la adresa guvernărilor Fine Gael și Fianna Fáil
Deputatul Duncan Smith a condamnat dur ceea ce el numește „o lipsă revoltătoare de investiții”, afirmând că modelul poliției de proximitate — esențial pentru siguranța locală — a fost „devastat”.
„Iluzia că Fine Gael este partidul legii și ordinii s-a destrămat complet în fața lipsei de investiții reale în infrastructura Garda,” a declarat Smith, reamintind că portofoliul Justiției a fost deținut de Fine Gael din 2011 până în acest an.
Acesta acuză partidul că, în ciuda retoricii ferme privind securitatea publică, „și-a irosit complet” mandatul în domeniul justiției.
Comunitățile rămân fără sprijin de bază
Smith, deputat în circumscripția Dublin Fingal East, a subliniat că Garda este „o piatră de temelie în viața comunităților”, dar multe localități rămân fără prezență activă sau fără să își cunoască Garda locală.
„Guvernul nu a ascultat vocea oamenilor din toată țara care ne spun clar că nu se mai simt în siguranță. Este urgent nevoie de reconstrucția încrederii printr-un model solid de poliție comunitară, care înseamnă nu doar mai multe secții Garda funcționale, ci și mai mulți Garda angajați în teren,” a adăugat acesta.
O rețea redusă drastic după criza financiară
În prezent, Irlanda are 567 secții Garda funcționale. Însă după criza economică din 2008, peste 100 de secții au fost închise, ceea ce a dus la o reconfigurare semnificativă a prezenței Garda, mai ales în zonele rurale sau periferice.
Pentru mulți cetățeni, reapariția criminalității mărunte, creșterea consumului de droguri în spațiile publice și lipsa intervenției rapide sunt simptome ale unei infrastructuri polițienești subfinanțate și depășite.
☘️ Educatoare implicată într-o escrocherie online: a permis transferul banilor în contul său, dar scapă de cazier
O educatoare de grădiniță din Dublin a fost găsită vinovată de spălare de bani după ce a permis ca propriul cont bancar să fie folosit de escroci pentru a transfera banii unui client care cumpărase un telefon mobil fictiv. Totuși, instanța a decis să claseze cazul, scutind-o pe femeie de un cazier penal, după ce aceasta a returnat suma prejudiciată și a donat 500 € în scop caritabil.
Nergis Riaz (51 de ani), mamă a trei copii, din Cluain Shee, Aikens Village, Sandyford, a pledat nevinovată în fața acuzației de deținere a unor fonduri provenite din activități infracționale.
O „oportunitate” de muncă la distanță care s-a dovedit frauduloasă
Riaz a declarat în instanță că, în căutarea unei slujbe de acasă, a acceptat o ofertă de muncă în „marketing digital” primită prin WhatsApp. Compania părea legitimă — avea un logo aparent real și i-a trimis un contract informal. Ea trebuia să posteze anunțuri cu telefoane mobile pe Facebook Marketplace, iar compania urma să preia legătura cu clienții.
În realitate, era vorba de o escrocherie. Un bărbat a fost atras de unul dintre anunțuri, a transferat 400 € pentru un telefon mobil, dar ulterior a fost informat că produsul nu este pe stoc și i s-a promis un refund care nu a mai venit niciodată.
„Am fost și eu o victimă”
Riaz a spus că și-a dat seama că ceva este în neregulă când a primit cei 400 € în cont și i s-a cerut să transfere banii mai departe. A susținut că a contactat banca pentru a cere sfaturi și a fost îndrumată să nu facă nimic cu suma — însă banca nu avea nicio înregistrare a apelului.
De asemenea, a recunoscut că nu a fost intervievată pentru acel „job” și nu a semnat niciun contract oficial.
„Eram folosită ca intermediar, un fel de ‘cărăuș de bani’ într-o schemă de fraudă,” le-a declarat Riaz anchetatorilor Garda.
Judecătoarea: „Mărturia nu este deloc credibilă”
Judecătoarea Catherine Ghent a spus că mărturia lui Riaz „nu este deloc credibilă”. Cu toate acestea, ținând cont de restituirea sumei victimei și donația făcută către o organizație de caritate, a decis să claseze cazul, evitând înscrierea unei condamnări în cazierul inculpatei.
Avocatul apărării, Donal Pattison, a argumentat că acțiunile clientei sale — în special apelul către bancă — nu sunt tipice unei persoane implicate activ într-o fraudă.
☘️ Femeie condamnată la închisoare după o altercație zgomotoasă în fața unei biserici din Dublin: „Doar ne jucam”
O femeie de 39 de ani din Dublin a fost condamnată la o lună de închisoare după ce a fost implicată într-o altercație în plină stradă, chiar în fața unei biserici, în timp ce striga obscenități și era vizibil în stare de ebrietate. Amanda Campbell, cu domiciliul în Reuben Square, Rialto, a susținut în fața instanței că ea și cealaltă femeie „doar se jucau”.
Incidentul a avut loc pe 27 iulie anul trecut, în jurul orei 08:30, în fața Catedralei St Mary’s Pro-Cathedral, pe Marlborough Street. Potrivit Garda Alban Morina, Campbell și o altă femeie se luau la harță, strigau foarte tare și se îmbrânceau. Una dintre ele a fost auzită spunând: „you f***ing bitch”, dar Garda nu a putut preciza exact cine a rostit cuvintele.
Campbell mirosea puternic a alcool, avea vorbirea neclară și era instabilă pe picioare. A fost arestată și dusă la secția Garda din Store Street.
„Amândouă au fost la fel de vinovate”
Avocatul apărării, Gregory Murphy, a declarat că cele două femei „doar se jucau” și că altercația nu a fost una serioasă. Garda Morina a subliniat însă că ambele au fost implicate în conflict și comportamentul lor a fost deranjant pentru public, mai ales având în vedere locul și ora incidentului.
Judecătorul John Hughes a găsit-o vinovată pe Campbell pentru comportament amenințător, abuziv și insultător în public, precum și pentru intoxicație vizibilă.
Instanța a fost informată că femeia are 19 condamnări anterioare și un istoric personal dificil, care include probleme de sănătate mintală, consum de droguri și pierderea partenerului de viață.
Sentință cu executare parțială
Având în vedere istoricul ei și faptul că se afla deja sub o sentință suspendată în momentul incidentului, judecătorul i-a aplicat o pedeapsă de șase luni de închisoare, din care cinci luni au fost suspendate pentru o perioadă de doi ani. Astfel, Campbell va petrece efectiv o lună după gratii.
☘️ Tot mai mulți irlandezi din zonele defavorizate au probleme de sănătate, în ciuda scăderii șomajului și a progreselor în educație – raport ESRI
Un nou raport publicat de Institutul de Cercetări Economice și Sociale (ESRI) dezvăluie o realitate paradoxală: deși în zonele defavorizate din Irlanda au crescut nivelurile de angajare și educație, sănătatea generală a populației din aceste regiuni s-a deteriorat.
Analiza, realizată pentru perioada 2016–2022, atrage atenția asupra adâncirii discrepanțelor în materie de sănătate între comunitățile dezavantajate și cele mai prospere, în special după pandemia de Covid-19 — un factor considerat de autori ca fiind unul dintre cauzele majore ale declinului.
Pandemia, un catalizator al inegalităților de sănătate
Potrivit raportului, degradarea stării de sănătate este vizibilă mai ales în orașele mai îndepărtate de centrele urbane mari și în zonele care dispun de puține oportunități economice. Această evoluție a fost observată în ciuda faptului că șomajul și rata scăzută de absolvire a învățământului au scăzut semnificativ, în special în comunitățile cele mai afectate anterior.
„Este nevoie de o reflecție serioasă asupra sănătății populației și a modului în care aceasta s-a schimbat în urma pandemiei,” se arată în raport. ESRI recomandă o reanalizare a politicilor publice, cu accent pe sănătate, incluziune socială și alocarea eficientă a resurselor medicale.
Progres economic, dar ce fel de locuri de muncă?
Deși nivelul de ocupare a crescut, autorii avertizează că tipul și stabilitatea locurilor de muncă joacă un rol critic. „Calitatea angajării este esențială în evaluarea reală a incluziunii sociale,” afirmă Dr. Anne Devlin, coautoare a raportului.
Studiul, comandat de organizația Pobal și bazat pe date din recensăminte, a analizat o gamă largă de factori care pot deveni bariere în calea incluziunii sociale, printre care: șomajul, inactivitatea economică, nivelul scăzut de educație, familiile monoparentale, statutul de îngrijitor, apartenența la o minoritate etnică, dizabilitățile și starea precară de sănătate.
Sănătatea, noul indicator critic al excluziunii
În ciuda progreselor socioeconomice, raportul scoate în evidență că diferențele de sănătate s-au accentuat. „Avem dovezi clare ale unei prăpastii tot mai adânci între comunitățile cele mai și cele mai puțin defavorizate,” avertizează ESRI, subliniind necesitatea unei politici „bazate pe teritoriu” — o abordare care să țină cont de particularitățile fiecărei zone.
Minoritatea etnică a devenit mai prezentă în aproape toate regiunile, în special în cele urbane, dar raportul subliniază diversitatea mare în cadrul acestui grup și necesitatea de a adapta sprijinul pentru integrare în funcție de contextul specific.
Recomandările ESRI: politici direcționate, sănătate ca prioritate și integrare echitabilă
În urma constatărilor privind degradarea stării de sănătate în comunitățile defavorizate, ESRI formulează mai multe recomandări esențiale pentru factorii de decizie din Irlanda:
- 1. Adoptarea unui model de politici bazate pe teritoriu – Guvernul este îndemnat să implementeze măsuri specifice la nivel local, adaptate nevoilor reale ale comunităților. Aceasta presupune o alocare diferențiată a resurselor și intervenții targetate în zonele unde se înregistrează cele mai mari riscuri de excluziune.
- 2. Integrarea sănătății în centrul politicilor sociale – Raportul solicită ca starea de sănătate a populației să devină un indicator central în planificarea socială și economică, la fel de important ca șomajul sau nivelul educațional. Programele de prevenție și monitorizarea activă a stării de sănătate ar trebui intensificate, în special în zonele rurale și periferice.
- 3. Evaluarea calității locurilor de muncă – Nu doar rata ocupării trebuie urmărită, ci și calitatea, stabilitatea și sustenabilitatea locurilor de muncă disponibile în comunități. Contractele temporare, salariile mici și lipsa beneficiilor sociale pot contribui la stres cronic și probleme de sănătate.
- 4. Sprijin pentru diversitatea etnică – Deși prezența minorităților etnice a crescut în toată țara, integrarea trebuie realizată cu atenție, oferind sprijin adaptat doar acolo unde este necesar, pentru a încuraja participarea deplină în societate.
- 5. Monitorizare continuă și intervenție timpurie – ESRI recomandă dezvoltarea unor sisteme robuste de colectare și analiză a datelor pentru a identifica din timp regiunile care încep să manifeste semne de regres social sau sanitar.
Aceste recomandări reflectă o abordare proactivă și echilibrată, bazată pe date, care vizează nu doar reducerea disparităților, ci și consolidarea rezilienței comunităților irlandeze în fața crizelor viitoare.
☘️ Doi adolescenți, condamnați la nouă ani de închisoare pentru uciderea „brutală” a unui bărbat înarmat care l-a împușcat pe Jason Hennessy
Doi tineri au fost condamnați fiecare la câte nouă ani de închisoare pentru uciderea violentă a lui Tristan Sherry — bărbatul înarmat care l-a împușcat mortal pe Jason Hennessy Sr într-un restaurant aglomerat din Blanchardstown, chiar în ajunul Crăciunului din 2023.
Aceștia sunt primii condamnați după o decizie istorică a Curții Supreme a Irlandei, care a stabilit că o sentință pe viață nu mai este obligatorie pentru minori găsiți vinovați de crimă, decât în cazuri cu circumstanțe excepționale.
O crimă șocantă într-un restaurant plin
Incidentul sângeros a avut loc în seara de 24 decembrie 2023, când Sherry și un complice mascat au intrat în restaurantul Browne’s Steakhouse, unde Jason Hennessy Sr și aproximativ 30 de persoane participau la o petrecere. Sherry a deschis focul și l-a împușcat pe Hennessy, dar a fost imediat imobilizat. În haosul care a urmat, a fost lovit, înjunghiat și ucis de mai mulți membri ai grupului.
Potrivit instanței, trei persoane i-au aplicat 16 lovituri de cuțit, 11 tăieturi și multiple lovituri cu obiecte contondente. Sherry a murit la fața locului.
Sentințe pentru crimă și tulburare violentă
David Amah (19 ani), din Donabate, și un tânăr de 18 ani, anonim pentru că era minor la data inculpării, au fost găsiți vinovați de crimă. Judecătorul Kerida Naidoo i-a condamnat pe fiecare la 12 ani de închisoare, din care ultimii 3 ani au fost suspendați — rezultând o pedeapsă efectivă de 9 ani.
Magistratul a precizat că nu a existat premeditare și că niciunul dintre cei implicați nu a adus arme la fața locului. Totuși, a subliniat că, deși Sherry era dezarmat și nu mai reprezenta un pericol, a fost atacat într-un mod care nu poate fi justificat.
Un al treilea inculpat, Michael Andrecut (23 ani), a fost condamnat la închisoare pe viață, întrucât era adult la momentul faptei.
Violentă înregistrată pe telefon
Instanța a aflat că, după atacul inițial, Amah a scos telefonul mobil și s-a filmat în timp ce îl călca pe Sherry. Acțiunea a fost descrisă de judecător drept „brutală”, dar nu suficient de excepțională pentru a justifica o sentință pe viață în cazul minorilor, conform noilor criterii stabilite de Curtea Supremă: premeditare, exploatarea vulnerabilităților victimei, tentativă de mușamalizare, sau agresiuni cu caracter sexual.
Alte pedepse pentru tulburare violentă
Brandon Hennessy, fiul victimei, l-a lovit pe Sherry cu o coadă de mătură în timp ce acesta era deja imobilizat. El a fost condamnat la 4 ani și jumătate de închisoare, cu ultimele 6 luni suspendate pentru un an.
Jonas Kabangu (19 ani), din Blanchardstown, a primit 4 ani de închisoare, cu 12 luni suspendate. Un al treilea tânăr, în vârstă de 18 ani la momentul procesului și care nu poate fi numit, a fost condamnat la 2 ani și 4 luni, cu ultimul an suspendat.
Ce schimbă decizia Curții Supreme privind sentințele pe viață pentru minori?
Cazul celor doi adolescenți condamnați pentru uciderea lui Tristan Sherry a venit la scurt timp după o decizie istorică a Curții Supreme din Irlanda, care a redefinit modul în care se aplică sentințele pentru infracțiuni grave comise de minori.
Până de curând, minorii condamnați pentru crimă care împlineau 18 ani înainte de pronunțarea sentinței erau automat pasibili de închisoare pe viață — aceeași pedeapsă impusă adulților. Curtea a decis însă că o astfel de abordare este neconstituțională și că judecătorii trebuie să aibă libertatea de a lua în considerare vârsta, maturitatea psihologică, contextul social și posibilitatea de reabilitare.
Condiții stricte pentru pedepse maxime
Curtea a subliniat că încarcerarea pe viață ar trebui rezervată doar pentru cazuri excepționale în care minorul:
- a premeditat crima;
- a acționat cu cruzime extremă;
- a profitat de vulnerabilitatea victimei;
- a încercat să-și ascundă vina;
- a comis acte de violență sexuală;
- sau a avut un rol de conducere într-un act de violență în grup.
Această schimbare marchează o orientare clară spre justiție restaurativă și o recunoaștere a potențialului de reabilitare a minorilor. Judecătorii sunt acum încurajați să ofere pedepse care încurajează reintegrarea, nu doar sancționarea.
Implicații pe termen lung
Această decizie va avea un impact semnificativ asupra sistemului judiciar irlandez, în special în cazurile de violență gravă cu implicarea tinerilor. Procurorii vor trebui să adune mai multe dovezi privind motivația și comportamentul inculpatului, iar instanțele vor fi nevoite să justifice clar orice sentință pe viață dată unui minor.
Pentru societate, ea aduce în discuție o întrebare esențială: cum echilibrăm nevoia de protecție publică cu șansa reală la reabilitare pentru cei care greșesc grav la o vârstă fragedă?
☘️ Miniștrii, acuzați că oferă „doar jumătate din adevăr” privind refugiații: peste 40% dintre solicitanți obțin statut de protecție
Guvernul irlandez este acuzat că a prezentat public o imagine distorsionată a realității privind azilul, omițând faptul că peste 40% dintre solicitanții de protecție internațională au primit o decizie pozitivă în ultimul an. Datele complete contrazic declarațiile recente ale miniștrilor, care au invocat o rată de refuz de 80% — valabilă doar pentru prima etapă a procesului, fără a include apelurile.
Conform rapoartelor lunare publicate de Departamentul Justiției, 43% dintre persoanele care au aplicat pentru statut de refugiat, protecție subsidiară sau permisiune de a rămâne în Irlanda, au primit o decizie favorabilă între aprilie 2024 și aprilie 2025.
Rata reală de recunoaștere este aproape dublă față de cea vehiculată public
În februarie, ministrul Justiției Jim O’Callaghan declara că „prea mulți” oameni aplică pentru azil deși „nu sunt eligibili”, invocând o rată de refuz de 80%. Aceeași cifră a fost repetată de ministrul de stat pentru migrație, Colm Brophy. Însă acele cifre se referă strict la deciziile inițiale, fără a lua în calcul recursurile și alte căi legale.
În realitate, când se iau în considerare și apelurile soluționate, rata de refuz pentru 2024 scade la 58%. Mai mult, în anumite luni din 2024, mai mult de jumătate dintre decizii au fost pozitive — în august (59%), aprilie (53%) și mai (50%).
Consiliul pentru Refugiați: „Se creează o impresie falsă”
Nick Henderson, directorul executiv al Consiliului Irlandez pentru Refugiați, a afirmat că analiza organizației sale a relevat o rată totală de recunoaștere de 42% pentru perioada ianuarie 2024–aprilie 2025.
„Este esențial ca datele să fie prezentate corect, nu selectiv. Menționarea exclusivă a ratelor de recunoaștere de primă instanță oferă doar jumătate din realitate,” a spus el.
„Selectarea unei cifre mai mici creează impresia falsă că majoritatea solicitanților nu au nevoie de protecție — ceea ce nu reflectă adevărul procedural.”
Poziția oficială: „Datele citate sunt doar din prima fază”
Un purtător de cuvânt al Departamentului Justiției a confirmat că miniștrii au făcut referire exclusiv la deciziile de primă instanță. De asemenea, a explicat că multe cazuri sunt procesate în regim accelerat, ceea ce va duce, în timp, la o „aliniere mai proporțională” între deciziile inițiale și cele finale.
În 2024, din cele 14.125 de cereri procesate, 65% au fost respinse în primă fază. Dar după apeluri, rata reală de respingere scade la 58%, iar recunoașterea — protecția acordată — este mai frecventă decât se sugerează în discursul public.
Retorica parțială despre refugiați: cum influențează percepția publică și direcția politicilor
Modul în care autoritățile comunică cifrele privind protecția internațională nu este doar o chestiune de acuratețe tehnică. În contextul tensiunilor sociale crescânde în jurul migrației, alegerea de a evidenția doar o parte a realității — cum ar fi rata de respingere de „80%” fără menționarea apelurilor reușite — are consecințe profunde.
1. Alimentarea suspiciunii și polarizării
Prezentarea refugiaților ca „majoritar neeligibili” poate alimenta ideea că sistemul este abuzat în mod sistematic. Această percepție este rapid preluată în dezbaterile online și în unele discursuri politice, generând suspiciuni colective față de solicitanții de azil. Această narativă ignoră faptul că peste 40% dintre cereri sunt în cele din urmă aprobate — semn clar că un număr semnificativ de persoane are, într-adevăr, nevoie reală de protecție.
2. Erodarea sprijinului public pentru refugiați
Într-un climat în care locuințele sociale sunt deficitare, iar serviciile publice sunt sub presiune, mesajele simplificate pot reduce empatia publicului. Dacă oamenii sunt convinși că majoritatea celor care vin în Irlanda nu merită protecție, este mai probabil să se opună proiectelor de centre de azil sau să susțină politici restrictive.
3. Influențarea legislației și priorităților administrative
Cifrele trunchiate pot oferi justificare pentru politici mai dure: accelerarea procedurilor de azil, extinderea listelor de „țări sigure”, restricționarea dreptului la apel sau reducerea serviciilor pentru solicitanți. De asemenea, se poate produce o redirecționare a resurselor de la integrare către control și expulzări, chiar dacă datele complete sugerează că aproape jumătate dintre solicitanți rămân legal în țară.
4. Subminarea încrederii în instituțiile statului
Când ONG-urile, presa și datele oficiale complete contrazic retorica politică, apare o breșă de încredere. Publicul, polarizat între discursuri alarmiste și realități documentate, nu mai știe în cine să creadă. Această ambiguitate poate crea un teren fertil pentru dezinformare și extremism.
