☘️ Șase persoane arestate după violențe grave la hotelul Citywest: gardieni atacați cu artificii și o dubă incendiată
Scene de haos s-au desfășurat marți seară în fața hotelului Citywest din Dublin, folosit de stat pentru cazarea solicitanților de azil, unde Garda a fost atacată cu artificii, sticle și alte obiecte contondente. O dubă a Gărzii a fost incendiată, iar șase persoane au fost arestate în urma violențelor descrise de autorități drept “acte de huliganism și agresiune premeditată”.
Aproape 300 de membri ai Gărzii au fost mobilizați la fața locului. De asemenea, unități speciale de ordine publică au intervenit în forță. Garda a folosit spray-uri iritante și bariere pentru a respinge protestatarii, în timp ce elicopterul de supraveghere a fost ridicat deasupra zonei. Serviciile Luas între Belgard și Saggart au fost suspendate din motive de siguranță, iar la stația Saggart geamurile au fost sparte.
Potrivit relatărilor oficiale, protestatarii — mulți cu fețele acoperite și purtând drapele tricolore — au aruncat artificii, pietre și sticle către forțele de ordine, scandând lozinci de tipul “Get them out”. Totodată, un membru al Gărzii a avut nevoie de îngrījiri medicale pentru o rană la picior, iar o dubă de serviciu a fost complet distrusă de flăcări. S-au raportat inclusiv tentative de a forța cordoanele de securitate cu trăsuri trase de cai, iar elicopterul Gărzii a fost vizat cu lasere.
Comisarul Gărzii, Justin Kelly, care a vizitat locul incidentului imediat după miezul nopții, a condamnat în termeni duri evenimentele:
„Acesta nu a fost un protest pașnic. A fost o mulțime violentă, determinată să atace Garda. Membrii noștri au acționat cu curaj pentru a proteja comunitatea și îi vom identifica pe toți cei responsabili. Ei vor fi aduși în fața justiției.”
Ministrul Justiției, Jim O’Callaghan, a declarat că reacția autorităților va fi una fermă și că atacurile asupra Gărzii sunt „complet inacceptabile”:
„Oamenii au aruncat proiectile și artificii asupra gardienilor și au incendiat un vehicul de serviciu. Această violență nu are nicio justificare și va fi tratată cu toată rigoarea legii. Cei implicați vor fi trași la răspundere.”
Ministrul a precizat că incidentul de marți seară a avut loc pe fondul unei presupuse agresiuni sexuale petrecute în aceeași zonă, în primele ore ale zilei de luni. Un bărbat de 26 de ani a fost deja reținut și prezentat în fața instanței în legătură cu acel caz. Jim O’Callaghan a subliniat totuși că „nu există o amenințare continuă la adresa siguranței publice” și a avertizat că „instrumentalizarea unei infracțiuni pentru a genera ură și dezbinare socială este periculoasă și inacceptabilă”.
„Comunitatea din Saggart nu este reprezentată de aceste acte de violență. Cei care stau acasă îngrijorați de ceea ce s-a întâmplat sunt adevărata față a acestei localități, nu cei care atacă Garda sau proprietățile publice”, a spus ministrul.
În cadrul aceleiași seri, candidata Fine Gael la președinția Irlandei, Heather Humphreys, a reacționat în timpul dezbaterii televizate finale: „Ceea ce vedem în această seară pe ecranele noastre este pur și simplu îngrozitor. Membri ai Gărzii sunt atacați cu pietre și alte obiecte. Rog pe oricine cunoaște persoane implicate în aceste revolte să le spună să plece acasă.”
Autoritățile continuă identificarea participanților la violențe, iar ancheta este în curs. Garda a anunțat că va trata fiecare act de agresiune ca pe o infracțiune individuală, cu consecințe penale serioase.
Incidentul de la Citywest marchează una dintre cele mai tensionate confruntări recente dintre forțele de ordine și protestatari, fiind considerat de oficiali un test major pentru capacitatea de reacție a Gărzii în fața tulburărilor civice.
☘️ Ultima dezbatere prezidențială din Irlanda: Catherine Connolly și Heather Humphreys încearcă să convingă alegătorii indeciși
Cele două candidate la președinția Irlandei, Catherine Connolly (independentă) și Heather Humphreys (Fine Gael), s-au confruntat marți seară în ultima dezbatere televizată din campania electorală, difuzată de RTÉ Prime Time. Dezbaterea, una dintre cele mai urmărite din ultimii ani, a oferit alegătorilor o imagine clară asupra diferențelor de ton și viziune dintre cele două finaliste înaintea votului decisiv.
Discuțiile au fost intense, acoperind subiecte precum politica externă, imigrația, limba irlandeză, drepturile animalelor și integritatea publică.
Heather Humphreys a atacat-o pe rivala sa în legătură cu activitatea de avocat a acesteia, acuzând-o că a reprezentat bănci în cazuri de executări silite. Connolly a confirmat că a lucrat pentru instituții de credit, dar a respins acuzațiile de ipocrizie, afirmând că „instanțele au aplicat politici guvernamentale care au permis confiscările, nu avocații”. Humphreys a replicat că adversara sa „vorbește cu două voci” — criticând băncile în politică, dar apărându-le în instanță.
Politică externă și Gaza: tonuri diferite, accente comune
Tema conflictului din Gaza a fost una centrală. Connolly a declarat că „Uniunea Europeană și-a pierdut busola morală — dacă a avut vreodată una”, adăugând că „ceea ce se întâmplă în Gaza este un genocid care are loc sub ochii noștri”. Ea a afirmat că Irlanda trebuie „să spună adevărul celor aflați la putere”, indiferent de consecințe.
Humphreys, întrebată dacă Statele Unite „au permis un genocid” în Gaza, a răspuns: „Ceea ce s-a întâmplat acolo este greșit. Guvernul din care am făcut parte a recunoscut statul Palestina.” Ea a spus că este „pro-europeană convinsă”, dar că UE „ar fi trebuit să acționeze mai devreme” în cazul conflictului.
Întrebată dacă l-ar critica pe președintele SUA, Donald Trump, în cazul unei vizite în Irlanda, Connolly a spus că ar participa la o întâlnire oficială doar „dacă este invitată de Guvern” și că reacția sa ar depinde de natura discuției: „Depinde dacă e o întâlnire de curtoazie sau o discuție serioasă despre genocid.”
Subiecte sociale și controverse personale
O altă temă care a generat reacții a fost cea a vânătorii de vulpi, un subiect intens discutat pe rețelele sociale. Humphreys a spus că „sprijină activitățile rurale, atâta timp cât există reglementări stricte”, în timp ce Connolly a afirmat că are „o mare dificultate morală” cu vânătoarea, dar a recunoscut că „vulpea nu este o specie protejată și reprezintă uneori o amenințare ecologică”.
S-a discutat și despre angajarea de către Connolly a unei femei condamnate pentru deținere de armă, pe care a adus-o să lucreze în Dáil. Humphreys a spus că „nu poate exista reabilitare fără responsabilitate”, întrebând cum de a avut acces la Parlament fără verificare Garda. Connolly a explicat că femeia era semnată zilnic la intrare și nu se putea deplasa liber în clădire.
Dezbaterea despre limba irlandeză și Siria
Catherine Connolly a insistat asupra importanței limbii irlandeze în viața publică și a spus că ar promova-o activ din funcția de președinte. Heather Humphreys a recunoscut că, deși a promis în trecut să învețe limba în calitate de ministru al Gaeltacht, nu a reușit să se țină de cuvânt din cauza crizei Brexit, dar „ar dori să o vorbească mai fluent”.
Connolly a fost întrebată și despre o vizită controversată în Siria din 2018, în care s-a întâlnit cu figuri pro-Assad. Ea a răspuns că „nu a fost naivă” și că a participat la deplasare în scopuri parlamentare, fără a susține regimul sirian.
Imigrația și incidentele de la Citywest
Finalul dezbaterii a fost marcat de întrebări despre scenele violente de la hotelul Citywest, unde Garda a fost atacată cu artificii în timpul unui protest legat de cazarea solicitanților de azil.
Heather Humphreys a spus că dorește „să fie o președintă care unește, care creează punți între comunități” și că „Irlanda are nevoie de imigranți care vin legal pentru a lucra și a contribui”. Totodată, ea a adăugat că cei care intră ilegal „trebuie să se întoarcă în țările lor”.
Catherine Connolly a spus că imaginile din Saggart au fost „profund tulburătoare” și a avertizat că Irlanda trebuie „să fie atentă la diviziunile care încep să apară în societate”.
Ultimele ore de campanie
Dezbaterea din 21 octombrie, moderată de RTÉ, a fost ultima confruntare publică înainte de ziua votului. Ambii candidați au încercat să câștige simpatia alegătorilor indeciși: Humphreys mizând pe experiența guvernamentală și stabilitate, iar Connolly pe independență și autenticitate.
Rezultatul scrutinului prezidențial este așteptat să fie unul strâns, iar tonul calm dar tensionat al dezbaterii a reflectat perfect miza finală a acestei campanii fără precedent în politica irlandeză.
☘️ Garda suspectează că rețelele sociale au fost folosite pentru a organiza o ambuscadă împotriva ofițerilor care interveneau în Waterford
O anchetă amplă este în curs în comitatul Waterford, după trei incidente violente înregistrate în mai puțin de 48 de ore, în urma cărora șapte membri ai Gărzii au fost răniți. Autoritățile cred că unul dintre atacuri — de tip ambuscadă — a fost coordonat prin intermediul rețelelor sociale, ridicând îngrijorări majore privind modul în care platformele online sunt folosite pentru a mobiliza grupuri împotriva forțelor de ordine.
Primul incident, considerat cel mai grav, a avut loc vineri seara, între localitățile Cappoquin și Dungarvan, unde trei gardieni au răspuns la un apel de urgență pentru a sprijini echipajul Serviciului Național de Ambulanță (NAS), chemat la o adresă unde se afla o femeie aflată într-o stare de ebrietate și agresivă.
În timp ce Garda încerca să o rețină, un grup de tineri — unii deja la fața locului, alții veniți rapid din apropiere — a atacat ofițerii. Potrivit anchetatorilor, comunicarea între agresori s-ar fi făcut prin rețele sociale, ceea ce sugerează o mobilizare intenționată.
Cei trei membri ai Gărzii au fost loviți și chiar atacați cu un hurley, însă au reușit să respingă agresorii și să o ducă pe femeia reținută la secția din Dungarvan. În urma incidentului, toți trei au fost declarați inapți temporar pentru serviciu, iar unul a avut nevoie de îngrijiri medicale de urgență. Doi dintre ei sunt încă în concediu medical.
Atacuri repetate asupra Gărzii în 48 de ore
La doar câteva ore după ambuscadă, doi alți gardieni au fost agresați în interiorul secției din Dungarvan de către un bărbat reținut anterior. Ambii au fost transportați la spital și sunt în prezent în concediu medical.
Un al treilea incident a avut loc duminică seara, pe Sexton Street din Dungarvan, când alți doi membri ai Gărzii au intervenit la o altercație între doi bărbați adulți, fiind din nou vizați de agresiuni.
Reacția oficială a Gărzii: „Inacceptabil ca personalul de urgență să fie atacat”
Comisarul-șef Anthony Pettit, din cadrul diviziei Waterford/Kilkenny, a condamnat în termeni duri atacurile, declarând că este „șocant și complet inacceptabil ca membri ai serviciilor de urgență să fie agresați în timp ce încearcă să protejeze cetățenii”.
„Atacurile asupra membrilor An Garda Síochána sunt deplorabile. Ofițerii noștri răspund pentru a ajuta oamenii aflați în dificultate, nu pentru a fi loviți. Toate aceste incidente vor fi investigate complet, iar cei vinovați vor fi aduși în fața justiției”, a spus el.
Sprijin între districte și intensificarea patrulelor
În urma violențelor, Garda a fost nevoită să mobilizeze personal suplimentar din districtele învecinate pentru a menține siguranța publică în vestul comitatului Waterford. Surse din cadrul forțelor de ordine spun că astfel de atacuri coordonate devin tot mai frecvente, în special în contextul în care apelurile la violență împotriva autorităților circulă tot mai des online.
Autoritățile au subliniat că folosirea rețelelor sociale pentru a organiza atacuri asupra forțelor de ordine este o tactică periculoasă și ilegală, care va fi tratată ca o formă de instigare la violență.
Investigațiile continuă, iar Garda colaborează cu unități specializate în criminalitate cibernetică pentru a urmări conturile implicate în coordonarea incidentului. În comunitatea locală, evenimentele au stârnit îngrijorare și solidaritate cu membrii Gărzii răniți, care sunt considerați „eroi” pentru modul în care au acționat sub presiune.
Un purtător de cuvânt al Gărzii a concluzionat: „Niciun ofițer nu ar trebui să se teamă că va fi atacat când răspunde la un apel de urgență. Această violență nu va fi tolerată.”
☘️ Serviciul Meals on Wheels din Courtown, comitatul Wexford, se va închide după ce HSE a confirmat lipsa finanțării
Comunitatea din Courtown se confruntă cu o lovitură dureroasă: serviciul local Meals on Wheels, care oferă mese calde persoanelor vulnerabile și vârstnicilor, își va suspenda activitatea începând cu 6 noiembrie, după ce HSE a confirmat că nu va aloca nicio finanțare pentru continuarea programului.
Colin Webb, președintele organizației Gorey and Courtown Meals on Wheels, a declarat că echipa face eforturi disperate pentru a menține serviciul în funcțiune, însă resursele s-au epuizat complet.
„Sperăm să putem salva serviciul, dar, dacă situația nu se rezolvă până la sfârșitul lunii, va trebui să îl oprim. Nu mai avem niciun sprijin financiar din partea HSE din septembrie 2024”, a spus Webb.
În prezent, serviciul din Courtown sprijină 27 de persoane, dintre care șase sunt cazuri de urgență trimise chiar de HSE — o situație considerată „absurdă și frustrantă” de deputatul Fionntán Ó Súilleabháin, care reprezintă comitatele Wicklow și Wexford în Dáil Éireann.
„Este complet inacceptabil ca HSE să refuze finanțarea unui serviciu de care depind persoane pe care tot ei le trimit aici”, a declarat deputatul, criticând totodată lipsa de reacție a ministrului de stat Kieran O’Donnell. „Am trimis nenumărate solicitări, iar singurul răspuns primit a fost un mesaj automat de confirmare. Această lipsă de urgență este de neiertat. Ministrul ar fi trebuit să intervină de mult.”
Deputatul a mai precizat că, din cauza absenței finanțării, organizația Gorey Meals on Wheels a fost nevoită să oprească livrările către centrul de zi pentru pacienți cu Alzheimer, o consecință directă a „deciziilor administrative proaste și a lipsei de implicare”.
În luna mai 2025, au avut loc discuții între HSE și echipa Meals on Wheels din Gorey privind acordarea unei sume de 20.000 de euro pentru menținerea serviciului din Courtown și încă 10.000 de euro pentru deschiderea unui punct nou în Ballycanew. În final, finanțarea a fost aprobată doar pentru Gorey, lăsând comunitatea din Courtown fără sprijin.
„După luni de negocieri, HSE ne-a transmis că nu va aloca fonduri pentru Courtown. Suntem într-un impas total. Avem nevoie de aproximativ 30.000 de euro anual pentru a menține serviciul și pentru a continua să livrăm mese celor mai vulnerabili oameni din comunitate”, a explicat Colin Webb.
Deputatul Ó Súilleabháin avertizează că închiderea serviciului va avea consecințe grave asupra sănătății beneficiarilor: „Sunt oameni în vârstă, bolnavi sau singuri, care se bazează zilnic pe aceste mese. Dacă serviciul se închide, starea lor de sănătate se va deteriora rapid.”
El a cerut guvernului și Ministerului Sănătății să intervină urgent: „Ministrul trebuie să iasă din indiferență și să acționeze imediat pentru a asigura finanțarea necesară acestui serviciu vital. Meals on Wheels nu este un lux, ci o necesitate.”
Serviciul din Courtown, operat de voluntari și finanțat până acum din donații și resurse limitate, a devenit un sprijin esențial pentru mulți locuitori izolați ai zonei. În lipsa unei soluții rapide, închiderea sa va lăsa zeci de persoane fără ajutorul de bază care le permite să rămână independente și în siguranță în propriile locuințe.
☘️ Creștere constantă a cazurilor de supradoză în Wexford: piața locală inundată de pastile psihoactive ieftine și mortale
Tot mai multe familii din comitatul Wexford își plâng copiii pierduți în urma consumului de noi droguri sintetice, extrem de periculoase, care au invadat piața irlandeză. Ultimul deces atribuit acestor substanțe marchează un nou punct critic într-un val de supradoze care, potrivit specialiștilor, devine o „criză în plină expansiune” în sud-estul țării.
Paul Delaney, coordonator al The Cornmarket Project din Wexford — o inițiativă care sprijină persoane în procesul de recuperare din dependență și reintegrare socială — spune că valul actual de pastile psihoactive este „cel mai periculos fenomen” pe care l-a întâlnit în carieră.
„Vedem o creștere masivă a consumului acestor droguri. Vin din Europa de Est, costă doar 2-3 euro bucata și sunt foarte ușor de găsit. Problema e că nimeni nu știe ce conțin”, explică Delaney. „E un joc de ruletă rusească. Pastilele care săptămâna trecută ți-au dat efectul dorit te pot ucide azi, chiar dacă arată la fel.”
Potrivit echipei de la Cornmarket Project, în primele 20 de zile din octombrie personalul a fost nevoit să administreze naloxonă — un antidot care inversează efectele supradozei de opioide — de trei ori, salvând vieți la limită.
„Problema cu drogurile ilegale e veche, dar acum e mult mai gravă”, adaugă Delaney. „În trecut, chiar dacă apărea un lot mai puternic de heroină, supradozele nu erau atât de frecvente. Acum, în aceste pastile se amestecă tot felul de substanțe necunoscute, iar efectele sunt complet imprevizibile.”
HSE a introdus în ultimii ani, la unele festivaluri, centre de testare a drogurilor pentru a reduce riscurile de supradoză, însă acest serviciu nu este disponibil pe scară largă. În Wexford, autoritățile colaborează cu organizații locale precum Cornmarket Project pentru a alerta comunitatea în timp real.
„HSE are o secțiune de avertizare timpurie. Ne trimit imagini și nume ale pastilelor periculoase, iar noi le transmitem mai departe clienților noștri, care răspândesc mesajul între consumatori. Din păcate, aceste pastile nu au un aspect distinctiv. Cu MDMA, puteai spune: ‘Atenție la pastila mov cu față zâmbitoare’. Acum, aceste tablete arată ca un banal paracetamol”, spune Delaney.
Proiectul Cornmarket adoptă o abordare de reducere a riscurilor, punând accent pe educație și sprijin constant, mai degrabă decât pe excludere. „Oamenii care folosesc droguri vor continua să o facă. Tot ce putem face este să le oferim informațiile corecte și să îi ajutăm să fie în siguranță până când sunt pregătiți să renunțe. În ultimele săptămâni am văzut o creștere constantă a supradozelor — nu un val uriaș, dar un trend clar ascendent”, avertizează el.
În ciuda provocărilor, rezultatele obținute de The Cornmarket Project sunt remarcabile: aproximativ 85% dintre cei care urmează programele din Wexford, Enniscorthy, Gorey și New Ross reușesc să devină complet abstinenți. Pentru ceilalți, sprijinul continuă fără întrerupere. „Nu închidem ușa nimănui. Îi educăm, îi protejăm și îi așteptăm să fie gata pentru schimbare”, spune Delaney.
Pentru mai multe informații despre activitatea organizației și resurse disponibile pentru cei afectați de dependență, se poate accesa site-ul cornmarketproject.ie.
Criza pastilelor psihoactive ieftine, descrisă de specialiști drept „cea mai mortală tendință din ultimul deceniu”, ridică semnale de alarmă în întreaga Irlandă, cu un mesaj clar din partea comunităților: educația și sprijinul sunt singurele arme reale împotriva acestei epidemii tăcute.
