☘️ Blocaje birocratice țin pe loc muncitorii din afara UE care vor să ajute la rezolvarea crizei locuințelor din Irlanda
Atragerea de angajați calificați din afara Uniunii Europene pentru a susține industria construcțiilor din Irlanda pare, în teorie, o soluție logică și urgentă. În practică, însă, realitatea este mult mai complicată – iar birocrația pare să fie principalul obstacol care întârzie sau chiar descurajează sute de muncitori dispuși să contribuie la ridicarea de locuințe într-o țară aflată în plină criză imobiliară.
Peste 9.800 de permise de muncă au fost aprobate în primele trei luni ale acestui an pentru cetățeni din afara UE – un salt semnificativ față de anii anteriori și un semnal clar că interesul pentru a lucra în Irlanda este ridicat. Cu toate acestea, multe dintre aceste aprobări rămân, deocamdată, doar pe hârtie. Procesul de obținere a vizei, necesar pentru cetățenii din afara Uniunii Europene, poate dura până la patru luni, blocând angajarea efectivă și frânând eforturile din sectorul construcțiilor.
Federația Industriei Construcțiilor (CIF) din Irlanda atrage atenția asupra lipsei de coordonare între Departamentul Afacerilor Externe și Departamentul Comerțului și Ocupării Forței de Muncă. Această disfuncționalitate birocratică afectează direct capacitatea firmelor de construcții de a aduce forță de muncă din țări precum Africa de Sud, China sau Rusia – regiuni unde există un rezervor vast de muncitori calificați și disponibili.
„Există o lipsă evidentă de comunicare și cooperare între cele două departamente guvernamentale. Dacă durează până la patru luni să obții o viză pentru a lucra în Irlanda, mulți dintre cei care intenționau să vină renunță pur și simplu. Este descurajant,” a declarat Sean Downey, directorul departamentului de formare profesională din cadrul CIF.
În ciuda acestor blocaje, numărul permiselor de muncă acordate pentru lucrători în construcții din afara UE a crescut semnificativ. În primele trei luni din 2024, au fost aprobate 577 de astfel de permise, comparativ cu doar 262 în aceeași perioadă a anului trecut. În total, anul trecut s-au emis 1.523 de permise pentru domeniul construcțiilor.
Problema nu este cererea, ci implementarea. Departamentul Comerțului a derulat în 2023 o amplă campanie de recrutare în Africa de Sud, încercând să atragă muncitori calificați, dar rezultatele acesteia sunt sabotate de lipsa unei strategii unitare între autorități. CIF subliniază că această situație întârzie construcția de locuințe și compromite obiectivele ambițioase ale Irlandei pentru 2030, care includ și reabilitarea ecologică a fondului locativ existent.
Potrivit celor mai recente date privind forța de muncă, în iunie 2023 erau activi în construcții circa 143.100 de angajați, în creștere față de 133.300 la finalul lui 2022. Alte date, provenite din sondajele forței de muncă, estimează că numărul real este chiar mai mare – aproximativ 171.000. Totuși, pentru a atinge țintele asumate în domeniul locuințelor, Irlanda are nevoie de zeci de mii de angajați suplimentari.
Îngrijorarea este alimentată și de experiențele directe ale companiilor. Deși sunt firme dornice să angajeze muncitori străini, multe evită să vorbească public despre dificultățile întâmpinate, temându-se că vor atrage atenția nedorită a autorităților sau chiar posibile sancțiuni administrative.
Un exemplu ilustrativ este diversitatea lingvistică tot mai vizibilă pe șantierele irlandeze. „Nu e neobișnuit să auzi 20 de limbi diferite pe un șantier. Mulți muncitori din Europa de Est – în special din România, Moldova și Polonia – au venit în valuri, începând cu anii 2000. Acum, unii dintre ei subcontractează și aduc alți muncitori din țările lor de origine,” spune Downey.
Conform datelor oficiale furnizate de Departamentul Comerțului și Ocupării Forței de Muncă, în primele două luni din 2024, cele mai multe permise de muncă au fost emise pentru cetățeni din India (2.204), Brazilia (692), Filipine (656), China (475), Africa de Sud (272) și Rusia (46). Majoritatea acestora activează în domenii precum construcții, sănătate, agricultură, servicii și tehnologie.
Geografic, Dublin concentrează cele mai multe aprobări – peste 3.200 doar în ianuarie și februarie, urmat de Cork cu 550 și Kildare cu 297.
Totuși, pentru ca acești oameni să contribuie efectiv la rezolvarea crizei locuințelor, este esențial ca autoritățile irlandeze să înțeleagă urgența situației și să își alinieze eforturile. Un sistem mai rapid și mai eficient de emitere a vizelor nu ar aduce doar beneficii pentru muncitorii străini, ci ar ajuta direct comunitățile din Irlanda care așteaptă soluții la lipsa acută de locuințe.
Până atunci, fiecare lună pierdută în birocrație înseamnă mai puține case construite și mai multă frustrare pentru o populație tot mai afectată de prețurile în creștere și lipsa alternativelor accesibile.
☘️ Masonii regretă găzduirea interviului dintre Conor McGregor și Tucker Carlson în sala lor istorică
Conducerea Francmasonilor din Irlanda a transmis că regretă profund că interviul dintre Conor McGregor și controversatul jurnalist american Tucker Carlson a fost filmat în sediul lor, Freemasons’ Hall, și și-a cerut scuze membrilor pentru situația creată.
Organizația a precizat că, dacă ar fi știut cine sunt participanții și care este conținutul evenimentului, ar fi refuzat fără ezitare închirierea spațiului. Potrivit unui comunicat transmis către Irish Independent, sala istorică poate fi închiriată pentru evenimente private, iar rezervarea a fost făcută de o companie media fără a menționa detalii despre interviu sau protagoniștii acestuia.
„Francmasonii din Irlanda neagă categoric orice asociere cu intervievatorul sau intervievatul și regretă că un astfel de interviu a avut loc în sediul nostru”, se arată într-un email trimis membrilor organizației de către Philip AJ Daley, secretarul general al Francmasonilor. „Ne cerem scuze membrilor noștri și confirmăm că au fost luate măsuri pentru a preveni repetarea unei astfel de situații.”
Interviul, filmat marțea trecută, a precedat o întâlnire mai relaxată dintre McGregor și Carlson în pub-ul deținut de fostul luptător MMA. Discuția, difuzată vineri seara, a durat 54 de minute și a atins subiecte precum ambitia lui McGregor de a candida la Președinția Irlandei, imigrația, criza locuințelor și economia țării.
Cu toate acestea, Carlson a evitat să îl întrebe pe McGregor despre decizia recentă a unui juriu care a constatat că sportivul a agresat-o pe Nikita Hand, la finalul unui proces civil în care femeia l-a acuzat de viol.
În interviu, McGregor a admis că nu este sigur dacă va candida efectiv pentru funcția supremă în stat, dar a insistat că va continua să „solicite aplicarea procesului democratic” și să lase cetățenii să decidă. A explicat că obstacolele birocratice sunt semnificative: „Ai nevoie de sprijinul a patru consilii județene – toate controlate de partidele de guvernare – sau de 20 de nominalizări din partea membrilor Oireachtas-ului, care sunt în mare parte afiliați politic.”
Într-un ton critic, McGregor a pus sub semnul întrebării caracterul democratic al Irlandei: „Nu cred că trăim într-o țară democratică. La un moment dat, cei de la putere vor trebui să dea socoteală alegătorilor.”
Remarcile sale nu s-au oprit aici. În timpul interviului, McGregor a afirmat că țara are nevoie de amendamente constituționale și a condamnat politicile de imigrație ale guvernului, sugerând că „bogăția publică este transferată în mâini private” pentru a încuraja un aflux de „migrație ilegală în masă” care „schimbă țesătura societății irlandeze”.
Întâlnirea sa cu președintele SUA, Donald Trump, la Casa Albă de Ziua Sfântului Patrick, a luat prin surprindere miniștrii irlandezi și a alimentat speculațiile privind ambițiile sale politice. Deși mulți văd inițiativa lui McGregor ca fiind o simplă cascadorie de imagine, prezența sa în spațiul public și influența tot mai mare asupra electoratului tânăr din Irlanda continuă să stârnească îngrijorare în rândul clasei politice.
Între timp, francmasonii irlandezi încearcă să se distanțeze cât mai mult de orice asociere cu un episod care a adus o lumină nedorită asupra uneia dintre cele mai discrete și vechi instituții din țară.
☘️ Permisul la orizont, dar imposibil de atins: peste 81.000 de cursanți așteaptă un test auto în Irlanda
Pentru zeci de mii de persoane din Irlanda, obținerea permisului de conducere nu mai este o etapă firească a maturizării, ci o cursă de anduranță contra cronometru, cu obstacole birocratice, centre închise și o listă de așteptare care continuă să crească de la o lună la alta.
Lavinia Reidy, o tânără de 25 de ani din Bettystown, comitatul Meath, este doar una dintre cele peste 81.000 de persoane care, în luna martie, încă așteptau programarea pentru testul auto. Ea a depus cererea în ianuarie, dar la mijlocul lunii aprilie nu primise nici măcar o estimare. „Simt că mi se ia independența. Depind constant de altcineva pentru a mă deplasa. În Bettystown, transportul public e aproape inexistent,” spune ea, frustrată.
Situația devine și mai presantă pentru Lavinia, care plănuiește să se mute în Germania în septembrie pentru a-și continua studiile în bijuterie artistică. Permisul de conducere este esențial pentru noul ei început – dar fiecare zi care trece fără o dată concretă o aduce mai aproape de o plecare cu o problemă nerezolvată.
Timpul de așteptare: aproape șase luni
Datele oficiale indică o realitate sumbră: în martie, timpul mediu de așteptare pentru un test auto era de 24,1 săptămâni, în creștere față de cele 23 de săptămâni din februarie. Asta înseamnă, practic, aproape jumătate de an. Departe de ținta Autorității pentru Siguranță Rutieră (RSA), care își propune un timp de așteptare de doar 10 săptămâni.
Și nu este vorba doar de întârzieri – infrastructura de testare pare să se fi contractat. În Drogheda, cel mai apropiat centru pentru locuitorii din zona Laviniei, activitatea este suspendată de luni bune. Mulți sunt nevoiți să se deplaseze până la Dublin pentru a susține testul, dacă reușesc să prindă o anulare.
„Verific zilnic site-ul, aștept uneori 20 de minute doar ca să mă pot loga și să văd dacă a apărut vreo anulare. Aș merge și până în Donegal doar ca să dau testul mai repede. Dar nu e nimic disponibil,” spune Lavinia, exasperată.
Instructorii trag semnale de alarmă
Aiden D’Arcy, instructor auto local, spune că unii elevi de-ai săi așteaptă de până la 12 luni. Soluțiile par simple la prima vedere, dar greu de implementat fără voință politică: mai mulți examinatori, redeschiderea centrelor închise și extinderea programului de testare. „Nu se lucrează sâmbăta în majoritatea centrelor. Asta ar fi o schimbare majoră. Nu zic că e ușor, dar e absolut necesar,” afirmă el.
Guvernul tratează permisul ca pe un lux, nu o necesitate
Pentru Lavinia și alții ca ea, frustrarea nu este doar legată de așteptare, ci de o lipsă de viziune. „Pare că Guvernul tratează permisul de conducere ca pe un privilegiu, nu ca pe o nevoie de bază. E revoltător să vezi că mii de oameni stau la coadă pentru câteva teste disponibile. Iar fără centru de testare în Drogheda, totul se complică și mai mult,” spune tânăra.
RSA promite schimbări – dar nu mai devreme de sfârșitul anului
Autoritatea pentru Siguranță Rutieră recunoaște criza și promite soluții. Într-un comunicat recent, RSA a explicat că a fost depășită de cererea fără precedent pentru teste, care a crescut constant din 2021 încoace. În 2024, s-au efectuat un număr record de 253.850 de teste, față de 196.853 în 2023 – o creștere de peste 28%.
Această performanță s-a datorat „nivelurilor semnificative de ore suplimentare” lucrate de examinatori, dar și unor „optimizări operaționale”. Cu toate acestea, autoritatea admite că doar în noiembrie vor fi disponibili toți cei 200 de noi examinatori recrutați, iar impactul lor se va resimți abia spre finalul anului.
Până atunci, mii de tineri – și nu numai – vor continua să caute zilnic anulări, să își amâne planurile și să rămână captivi într-un sistem care, în loc să le ofere drum liber spre mobilitate, îi ține pe loc.
☘️ Preot catolic din Donegal, arestat și acuzat de tentativă de comunicare sexuală cu un minor
O veste tulburătoare a zguduit comunitatea catolică din Irlanda: un preot în vârstă de 58 de ani, originar din Donegal, a fost pus sub acuzare pentru tentativă de comunicare sexuală cu un copil, după un incident petrecut în apropierea unui hotel din Derry.
Părintele Edward Gallagher, din cartierul Orchard Park, Lifford, a fost arestat joi de către autoritățile din Irlanda de Nord. El a apărut sâmbătă dimineață prin videoconferință în fața instanței speciale a Judecătoriei din Derry, care s-a ținut la Dungannon.
Potrivit acuzației oficiale, faptele ar fi avut loc între 2 și 17 aprilie. Preotul, care aparține Diecezei de Derry, a declarat în timpul audierii că înțelege acuzația care i se aduce. Un ofițer al Poliției din Irlanda de Nord (PSNI) a confirmat în fața judecătorului că există elemente suficiente care leagă inculpatul de acuzațiile formulate.
Avocatul apărării a solicitat acordarea de asistență juridică gratuită, menționând că clientul său a beneficiat până de curând doar de un venit modest, specific slujbei sale clericale, și că „în contextul acestui caz, este evident că acea sursă de venit va înceta.”
Nu a fost făcută nicio cerere de eliberare pe cauțiune, iar părintele Gallagher a fost plasat în arest preventiv, urmând să apară din nou în fața instanței pe 1 mai, tot prin videoconferință.
Cazul este încă în fază incipientă, iar autoritățile nu au oferit detalii suplimentare cu privire la natura exactă a comunicărilor sau la identitatea presupusei victime. Reprezentanții Diecezei de Derry nu au emis încă un comunicat oficial privind situația preotului Gallagher.
Pe măsură ce ancheta avansează, se așteaptă ca această speță să atragă atenția publicului și să ridice din nou întrebări sensibile despre responsabilitatea instituțiilor religioase în supravegherea membrilor lor și despre protejarea celor vulnerabili.
☘️ Scandal la un centru medical din Athlone: bărbat arestat după ce s-a masturbat în sala de așteptare în fața pacienților
Un incident șocant petrecut în plină zi într-un centru medical din Irlanda a dus la evacuarea în grabă a pacienților din sala de așteptare, după ce un bărbat a început să se masturbeze în public. Abdulasiis Ismael, în vârstă de 41 de ani, tată a doi copii și solicitant de azil din Somalia, a pledat vinovat în fața Judecătoriei din Athlone pentru comportamentul indecent petrecut la Newtown Medical Centre în data de 7 august anul trecut.
Fost angajat al companiei DPD Ireland, Ismael s-a prezentat la tribunal pentru a răspunde acuzațiilor de masturbare în public și intoxicație în loc public, fapte comise în prezența personalului medical și a altor pacienți.
Potrivit declarației sergentei Orla Keenan, incidentul a avut loc în jurul orei 15:00, când bărbatul a intrat în sala de așteptare a clinicii, s-a întins pe un scaun și, câteva momente mai târziu, și-a deschis pantalonii și a început să se atingă în mod indecent. O persoană din public a alertat imediat recepția, iar personalul medical a evacuat sala în grabă pentru a proteja ceilalți pacienți.
Când i s-a cerut să părăsească sediul, Ismael a refuzat, iar în scurt timp au intervenit polițiștii, care l-au găsit „culcat pe burtă pe un scaun și într-o stare de intoxicație vizibilă.”
„Comportament revoltător”, dar fără antecedente penale
În fața instanței, avocatul apărării, Ciara Macklin, a recunoscut că fapta clientului său a fost „scandaloasă” și „deosebit de jenantă”, dar a subliniat că Ismael este profund afectat de cele întâmplate și își asumă pe deplin responsabilitatea. Aceasta a cerut restricționarea publicării identității bărbatului pentru a-i proteja anonimatul, însă cererea a fost respinsă de judecătoarea Bernadette Owens, în absența unei victime clar identificate.
Apărarea a prezentat contextul personal al bărbatului: divorțat, sosit în Irlanda în septembrie 2023 fără familie, trăind în prezent într-un hotel din Galway, într-o cameră repartizată solicitanților de azil. În ziua incidentului, Ismael ar fi călătorit la Athlone fără programare, susținând că a fost agresat fizic cu trei zile înainte și că avea dureri intense. Totuși, dificultățile de comunicare cu medicul — atribuite barierei lingvistice și stării „ușor amețite” — nu au permis clarificarea situației.
Apărarea a prezentat și o scrisoare medicală emisă la opt zile după incident, în care se menționa o posibilă accidentare, fără a se detalia natura acesteia. Totodată, avocatul a subliniat că Ismael a fost concediat de la DPD Ireland după publicarea detaliilor despre incident în presa națională, rămânând fără sursă de venit și primind în prezent doar 38 de euro pe săptămână din partea statului.
Remușcare profundă și temeri pentru viitor
„Este extrem de rușinat și speriat. Știe că această condamnare îl va urmări oriunde și că șansele sale de angajare sunt acum minime. Mi-a spus clar că își cere scuze pentru ceea ce a făcut și că nu mai poate schimba nimic, dar vrea să-și asume fapta,” a spus avocatul său.
Judecătoarea Owens a apreciat faptul că Ismael a pledat vinovat, evitând astfel ca personalul centrului medical să fie chemat în instanță pentru a oferi declarații „dezagreabile.” Ea a menționat că, deși intoxicația nu reprezintă o scuză legală, în acest caz ar putea fi considerată un factor atenuant, având în vedere lipsa antecedentelor penale ale inculpatului.
Ismael a fost pus în libertate pe cauțiune și urmează să revină în fața instanței pe 10 septembrie, când se va prezenta un raport de evaluare socială (probation report) înainte de pronunțarea sentinței.
Incidentul readuce în atenție nevoia de sprijin psihologic și de integrare eficientă pentru solicitanții de azil care, confruntați cu traume și izolarea socială, pot ajunge în situații dramatice, cu urmări legale grave și ireparabile pentru viitorul lor.
☘️ O mamă și fiica sa riscă evacuarea din locuința închiriată în Rathmines, pe fondul exploziei prețurilor și a plafonului impus de stat
Într-un Dublin din ce în ce mai scump, unde prețul locuințelor urcă accelerat, o familie modestă se confruntă cu perspectiva dureroasă a pierderii singurului cămin cunoscut în ultimii șase ani. O mamă și fiica ei în vârstă de șapte ani sunt pe cale să fie evacuate din bungalow-ul cu două camere în care locuiesc în Rathmines, după ce consiliul local a refuzat să cumpere casa în cadrul programului guvernamental Tenant in Situ, invocând prețul prea ridicat al proprietății.
Locuința, achiziționată inițial cu aproximativ 450.000 de euro, este evaluată acum la 700.000 de euro, o sumă considerată prea mare de către Dublin City Council, care are un plafon de 527.000 euro pentru achizițiile din acest program. Deși casa îndeplinește toate criteriile de eligibilitate, iar moștenitorii proprietarului — decedat recent — s-au arătat dispuși să vândă prin acest mecanism social, autoritățile au refuzat să facă o ofertă.
„Această locuință a fost singura care a acceptat să ne primească în 2019, când căutam disperată un loc în care să putem locui împreună,” a declarat mama, care a cerut să rămână anonimă. „Între timp, a devenit refugiul nostru, locul în care fiica mea s-a integrat, are prieteni, merge la școală. E centrul vieții noastre.”
După luni de tăcere din partea autorităților, femeia a venit cu o soluție concretă: a propus un parteneriat de proprietate printr-un împrumut de la autoritatea locală pentru a acoperi diferența de 200.000 de euro. Însă și această propunere a fost respinsă pe motiv că legislația actuală nu permite contribuții private la achizițiile realizate în numele programului Tenant in Situ.
„Soluțiile există, dar sunt ignorate”
„Am cerut doar o punte, o cale de mijloc. Nu vreau ca statul să suporte toată suma. Vreau doar să nu ajungem pe drumuri. Dar ceea ce primesc este tăcere, lipsă de dialog și o numărătoare inversă de șase luni până trebuie să plecăm. Cum îți planifici viața în astfel de condiții?”, a spus femeia.
Programul Tenant in Situ, creat pentru a permite consiliilor locale să cumpere case în care locuiesc chiriași eligibili pentru locuințe sociale atunci când proprietarii decid să vândă, a salvat deja peste 2.500 de familii de la evacuare în ultimii doi ani. Cu toate acestea, în 2025, schemele par să se blocheze din cauza limitărilor bugetare și a creșterii rapide a prețurilor, mai ales în zonele intens urbanizate și căutate, precum Dublin 6.
Locuințele — un lux tot mai inabordabil pentru familii
Într-un context în care 12.000 de locuințe au fost achiziționate anul trecut de entități corporatiste — potrivit datelor Biroului Central de Statistică —, sindicatul chiriașilor Community Action Tenants Union (CATU) atrage atenția asupra dezechilibrului major din piață.
„Chiriașii nu pot concura cu fondurile de investiții. Schemele actuale par să favorizeze entități care cumpără în masă, nu oamenii care au nevoie disperată de un acoperiș deasupra capului,” a transmis CATU într-o declarație recentă. Organizația cere creșterea fondurilor alocate programului și transformarea sa într-un mecanism obligatoriu, astfel încât autoritățile locale să fie obligate să achiziționeze locuințele pentru chiriașii eligibili în caz de vânzare.
În Dublin 6, unde se află Rathmines, peste 9.600 de gospodării beneficiau de HAP (Housing Assistance Payment) în 2022 — un indicator clar al nevoii masive de locuințe accesibile în zonă.
Un viitor incert, în ciuda soluțiilor propuse
În cazul femeii din Rathmines, refuzul autorităților pare să confirme un sistem rigid, în care soluțiile creative sau contribuțiile proprii ale chiriașilor nu sunt acceptate, iar rezultatul este același: o familie care riscă să ajungă în pragul homelessness.
„Nu cer mila statului. Vin cu soluții. Vin cu dorința de a păstra stabilitatea copilului meu. Și tot ce primesc e un refuz tăcut. Este revoltător,” a încheiat mama.
În lipsa unei intervenții urgente, zeci — poate sute — de alte familii ar putea urma același drum: evacuate nu din lipsă de bună-credință, ci din cauza unei legislații care nu ține pasul cu realitatea imobiliară din Irlanda anului 2025.
