☘️ Dispar discurile din parbrize – ce schimbări urmează pentru șoferii din Irlanda
O schimbare majoră se pregătește pe drumurile din Irlanda: șoferii nu vor mai fi obligați să afișeze discurile de taxă și asigurare pe parbrizul mașinii. Această măsură, văzută ca o eliberare de „hârțogăraia inutilă”, vine ca urmare a noilor capacități digitale ale autorităților și a unui proiect legislativ care pregătește terenul pentru o modernizare completă a modului în care se verifică documentele auto.
Ministrul adjunct pentru transporturi, Seán Canney, a anunțat că proiectul de lege privind Fișierul Național al Vehiculelor și Șoferilor a intrat în faza de redactare. Acesta va permite eliminarea cerinței de a afișa fizic dovada plății taxei auto. Practic, discurile de hârtie vor deveni istorie.
„Scăpăm de tot acel balast vizual care oricum nu mai are rost. Mulți șoferi vor saluta această măsură, mai ales că multe țări europene au renunțat deja la aceste etichete lipite pe parbriz”, a spus Canney.
Tehnologia de recunoaștere automată a numerelor de înmatriculare (ANPR), folosită deja pe scară largă de Garda Síochána, permite autorităților să acceseze în timp real informațiile despre taxele auto, iar în curând și cele despre asigurare.
Cum funcționează noul sistem digital
Atunci când cineva își încheie o poliță de asigurare, este obligat să ofere numărul de pe permisul de conducere. Acesta creează o legătură directă între șofer, mașina asigurată și compania de asigurări. Astfel, se elimină nevoia de a mai demonstra conformitatea cu legea printr-un simplu abțibild pe geam.
„Valoarea unui disc de hârtie ca dovadă a taxei sau asigurării devine pur și simplu inutilă”, a subliniat ministrul.
În paralel, se lucrează și la o opțiune prin care permisul de conducere va putea fi stocat pe telefonul mobil, eliminând obligația de a-l purta fizic în portofel. Legea actuală prevede că șoferii trebuie să aibă asupra lor permisul și să îl prezinte în caz că sunt opriți de garda, însă autoritățile recunosc că mulți conducători auto nu cunosc această obligație.
Discurile de taxă vor fi primele eliminate, dar nu sunt singurele pe lista de „modernizare”. Se lucrează și la eliminarea cerinței de a afișa discurile de asigurare și certificatele de conformitate rutieră. Acestea sunt reglementate prin legislație secundară, iar procesul de modificare se desfășoară în paralel cu noul proiect de lege.
Un alt aspect important al noii legi este legat de siguranța rutieră. Odată adoptată, legea va facilita schimbul de date între autoritățile locale, Garda Síochána și Autoritatea pentru Siguranță Rutieră, în special în privința accidentelor și coliziunilor rutiere.
„Această lege va susține siguranța rutieră printr-un control mai eficient și prin investiții mai bine direcționate în infrastructură”, a adăugat Canney.
În plus, legea va permite declarații fără termen limită din partea celor care doresc să scoată temporar un vehicul din circulație – o măsură văzută ca parte dintr-un efort mai larg de digitalizare și simplificare.
Renunțarea la discurile auto reprezintă mai mult decât o simplificare birocratică – este un pas clar spre un viitor în care verificările și dovezile administrative sunt complet digitalizate. Într-o lume în care telefoanele inteligente devin biroul personal al fiecăruia, Irlanda pare hotărâtă să elimine ultimele rămășițe ale trecutului birocratic de pe parbrizele mașinilor.
Șoferii ar trebui să se pregătească nu doar pentru un parbriz mai curat, ci și pentru un nou mod de a interacționa cu autoritățile, unul bazat pe date, tehnologie și conectivitate.
☘️ Omul-fantomă din Cork: Spion sau escroc? Misteriosul american care a trăit 30 de ani în Irlanda cu identități furate, expulzat în tăcere
După trei decenii trăite în umbră, folosind nume de copii morți pentru a-și construi o viață fictivă în Irlanda, Randolph Kirk Parker a fost în sfârșit trimis acasă. Dar cine este cu adevărat acest „om internațional al misterului”, așa cum l-au numit autoritățile? Ce a ascuns timp de 30 de ani? Și de ce a preferat închisoarea tăcerii în fața întrebărilor?
Parker, un cetățean american în vârstă de 74 de ani, a fost escortat din închisoarea din Cork direct la aeroportul din Dublin, unde a fost urcat într-un avion cu destinația Chicago. La bordul zborului, ofițeri ai Biroului Național de Investigații Criminale (NBCI) l-au predat oficialilor imigrației americane, încheind astfel una dintre cele mai neobișnuite povești de identitate falsă din Irlanda.
Vieți furate de pe morminte
Parker a pledat vinovat anul trecut pentru cinci capete de acuzare, după ce s-a dovedit că a obținut pașapoarte și un permis de conducere irlandez folosind numele a doi copii decedați în anii ’50: Geoffrey Warbrook din Cork și Philip Morris din Dublin. Documentele false i-au permis să ducă o viață complet ascunsă, fără a ridica suspiciuni timp de zeci de ani.
Investigația a fost declanșată în 2017, când secția de integritate a serviciului de pașapoarte a identificat o potrivire facială pentru „Geoffrey Warbrook”, în urma folosirii tehnologiei de recunoaștere facială. Acesta solicitase un pașaport în 2012, folosind o adresă din Dublin. Alte pașapoarte fuseseră emise începând din 1998 pentru un „Philip Morris” cu domiciliul în vestul comitatului Cork.
Timp de ani de zile, nimeni nu a suspectat nimic. Dar în septembrie 2023, Parker s-a întors la Oficiul de Pașapoarte din Cork pentru a ridica un nou document – și a fost arestat pe loc.
Tăcere absolută, chiar și în fața avocaților
După arestare, Parker a refuzat categoric să coopereze cu autoritățile. Nu a răspuns la întrebări, nu a oferit detalii despre trecutul său și nici măcar avocații săi nu au reușit să obțină vreo informație personală. A pledat vinovat, dar nu a explicat niciodată de ce și cum a ales acele identități.
Judecătorul Jonathan Dunphy, care l-a condamnat la 27 de luni de închisoare (din care a executat 20), a spus că faptele lui Parker au „subminat grav integritatea sistemului de pașapoarte” și că lipsa de cooperare cu ancheta a fost un factor agravant.
Spion sau fugar? Suspiciunile care plutesc în aer
Surse din zona securității naționale susțin că „totul în comportamentul lui Parker indică o implicare în activități de spionaj”. De la folosirea identităților unor copii decedați – o metodă clasică de infiltrare cunoscută din manualele de spionaj – până la refuzul complet de a vorbi, totul sugerează o viață dublă.
„Este clar că fuge de ceva sau de cineva. Tăcerea lui nu e întâmplătoare. Nu există nicio dovadă că ar fi fost parte dintr-un program de protecție a martorilor, ceea ce ne duce cu gândul la o agenție guvernamentală sau o structură de spionaj”, a declarat o sursă pentru presă.
Un bilet de întoarcere refuzat și o identitate imposibil de confirmat
În încercarea de a evita deportarea, Parker a contactat ambasada SUA și a cerut un pașaport legitim. I s-a refuzat. Singurul document emis de autoritățile americane a fost un titlu de călătorie temporar, suficient cât să-l trimită înapoi peste Atlantic.
A făcut apel împotriva ordinului de deportare, dar fără succes. A susținut că, în cazul în care i se va elibera un pașaport valid, vrea să plece voluntar „spre o destinație la alegere”. Dar toate drumurile i-au fost închise. Irlanda l-a expulzat fără fast, fără conferințe de presă, fără răspunsuri.
Ce urmează pentru omul fără trecut?
Odată ajuns în Chicago, destinul lui Randolph Kirk Parker rămâne învăluit în aceeași ceață în care și-a trăit mare parte din viață. Va fi anchetat în SUA? Se va retrage în liniște, ca un agent care și-a încheiat misiunea? Sau vom mai auzi de el într-un nou colț al lumii, sub un alt nume, cu un alt pașaport?
Cert este că Irlanda i-a închis ușa în față, dar a deschis un capitol fascinant de întrebări fără răspuns. Iar în lipsa unui dosar complet sau a unor declarații clare, Parker rămâne ceea ce a fost mereu: o umbră cu pașaport, un necunoscut cu chip de bunic și o poveste demnă de un thriller internațional.
☘️ Frica de șosea: Peste jumătate dintre irlandezi spun că drumurile sunt mai periculoase decât în urmă cu 10 ani
Drumurile Irlandei nu mai inspiră siguranță. Cel puțin nu pentru majoritatea celor care le folosesc zilnic. Un nou sondaj relevă un val de îngrijorare profundă: mai mult de jumătate dintre utilizatorii de drumuri spun că se simt mai nesiguri acum decât în urmă cu un deceniu. Iar temerile sunt resimțite cel mai acut de către persoanele mai în vârstă, cele care au trăit și comparat evoluția – sau involuția – siguranței rutiere.
Cine se simte cel mai amenințat?
Conform datelor obținute de brokerul de asigurări Gallagher, 65% dintre persoanele de peste 55 de ani consideră că siguranța rutieră s-a deteriorat semnificativ. Grupul de vârstă 45–54 ani urmează îndeaproape, cu 55% exprimând același sentiment. Chiar și în rândul celor cu vârste între 25 și 34 de ani, un segment mai tânăr și mai activ în trafic, 33% spun că se simt mai puțin în siguranță.
În total, 51% dintre cei chestionați – reprezentând toate categoriile de vârstă – simt că drumurile sunt mai periculoase decât acum 10 ani.
Un tablou sumbru: tinerii, victimele principale
Rezultatele sondajului vin în contextul în care Garda Síochána se pregătește pentru un control amplu de sărbători, vizând comportamentele periculoase în trafic. În același timp, datele arată că una din trei persoane ucise sau grav rănite pe șoselele Irlandei în ultimii ani avea sub 30 de ani – o statistică alarmantă care întărește percepția generală de nesiguranță.
Geraldine Kelly, director de operațiuni la Gallagher, subliniază că cifrele „reflectă o îngrijorare tot mai profundă în rândul populației”. „Creșterea numărului de decese, mai ales în rândul pietonilor și cicliștilor, este resimțită la nivel național”, a declarat aceasta.
Infrastructura pentru biciclete, un punct luminos
Într-o notă ușor pozitivă, sondajul arată că cicliștii se simt ceva mai în siguranță decât ceilalți participanți la trafic. 37% dintre ei au spus că se simt mai protejați acum, comparativ cu doar 16% dintre șoferi și 15% dintre pietoni. Această schimbare ar putea fi atribuită investițiilor recente în infrastructura destinată bicicletelor, cum ar fi pistele dedicate și noile semnalizări.
Limitele de viteză – o soluție parțială
86% dintre respondenți susțin introducerea noilor limite de viteză, implementate în februarie, dar aproape un sfert consideră că măsurile nu merg suficient de departe. Femeile (41%) sunt mai înclinate decât bărbații (32%) să susțină pe deplin schimbările, iar persoanele peste 55 de ani sunt cele mai favorabile (44%).
Totuși, 18% dintre respondenți cred că limitele ar trebui aplicate exclusiv în zonele urbane, semn că sprijinul nu este necondiționat.
Responsabilitate comună
„Noile limite de viteză pot contribui la o siguranță mai mare, dar este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să conducem cu grijă și să respectăm toate regulile”, a subliniat Kelly. Ea a adăugat că evitarea distragerilor, condusul în stare bună de odihnă și menținerea în stare tehnică bună a vehiculului sunt măsuri simple care pot salva vieți.
Unde se simte cel mai acut declinul?
Regiunile Connacht și Ulster înregistrează cel mai mare nivel de nemulțumire privind siguranța rutieră – 62% dintre respondenții din aceste zone spun că lucrurile s-au înrăutățit. În Munster, procentul este de 53%, iar în Leinster (exclusiv Dublin), 45%.
RSA confirmă: mai mulți oameni, mai multe mașini, mai mult risc
Autoritatea pentru Siguranță Rutieră (RSA) recunoaște că riscurile au crescut. „Populația a crescut semnificativ, la fel și numărul de vehicule înregistrate, kilometrii parcurși și numărul de șoferi cu permis”, a precizat un purtător de cuvânt.
În plus, comportamentele periculoase rămân o problemă persistentă: viteză excesivă, condus sub influența alcoolului și utilizarea telefonului la volan sunt practici frecvente printre un segment deloc neglijabil de șoferi.
Un sentiment național de vulnerabilitate
Această combinație de factori – infrastructură supraîncărcată, comportamente riscante și o demografie în schimbare – pare să fi creat un mediu rutier în care majoritatea cetățenilor se simt mai puțin în siguranță ca niciodată. Și, poate cel mai îngrijorător, sentimentul se regăsește în toate grupele de vârstă și în toate regiunile țării.
☘️ Turismul irlandez, dependent de americani? Avertismentul industriei: „Nu ne putem pune toate ouăle într-un singur coș”
Pe măsură ce vara se apropie, liderii industriei turistice din Irlanda trag un semnal de alarmă: prea multă încredere în turiștii americani ar putea deveni o vulnerabilitate. Contextul internațional instabil, economia fragilă a SUA și politicile interne imprevizibile riscă să afecteze una dintre cele mai importante surse de venit ale turismului irlandez.
35% din încasările turismului vin din SUA – dar cât mai durează?
Randamentele excelente înregistrate de piața americană în ultimii ani au transformat turiștii din SUA în „vedetele turismului irlandez”, după cum spune Eoghan O’Mara Walsh, directorul executiv al Irish Tourist Industry Confederation (ITIC). Însă acum, aceeași piață care a adus prosperitate este privită cu îngrijorare: 35% din totalul banilor cheltuiți anual de turiști în Irlanda provin de la vizitatorii americani, iar orice scădere semnificativă poate avea efecte în lanț.
„Suntem destul de nervoși în legătură cu sezonul de vară. Dacă bursa se prăbușește sau dacă dolarul slăbește, numărul americanilor care vin în Irlanda va scădea”, a declarat O’Mara Walsh.
Tensiuni economice și politice peste ocean
Devalorizarea dolarului, accentuată de politica haotică a Casei Albe privind tarifele vamale, începe deja să se simtă. Iar instabilitatea economică nu este singura îngrijorare. Măsurile tot mai dure privind imigrarea, inclusiv avertismentele emise recent pentru studenții J1 și persoanele transgender care călătoresc în SUA, reflectă o atmosferă tot mai restrictivă. Acest climat tensionat influențează nu doar venirea americanilor în Irlanda, ci și apetitul irlandezilor pentru călătorii în State.
Scădere de 27% în turismul spre SUA
Potrivit celor mai recente date, numărul călătoriilor din Irlanda către SUA a scăzut cu 27% în luna martie. Este un declin notabil, explicat de anumiți actori din industrie prin întârzierea Paștelui – sărbătorit în aprilie anul acesta, față de martie anul trecut – dar și prin prețurile tot mai ridicate practicate de hotelurile americane.
„SUA trebuie să fie atentă să nu își supraevalueze serviciile. Prețurile ridicate nu ajută deloc”, avertizează Sharon Harney de la Cassidy Travel, una dintre cele mai cunoscute agenții de turism din Dublin. Totuși, ea menționează că cererea rămâne solidă pentru destinațiile-vedetă precum Orlando, New York sau noile rute Aer Lingus spre Nashville și Las Vegas.
Nevoia unei strategii turistice mai diversificate
Pentru O’Mara Walsh, soluția este clară: diversificare. „Trebuie să nu ne punem toate ouăle într-un singur coș. SUA este importantă, dar nu este singura piață.” El propune o extindere a eforturilor de promovare în alte țări din America de Nord și Europa – în special Canada, Germania, Franța și Marea Britanie.
Există motive de optimism în ceea ce privește conectivitatea: vara aceasta se anunță o ofertă solidă de zboruri către Dublin și Shannon, iar rezervările pentru prima jumătate a anului par promițătoare. Cu toate acestea, industria își păstrează o doză sănătoasă de realism.
„Volatilitatea economică din SUA este complet în afara controlului nostru. Tot ce putem face este să fim pregătiți și să ne diversificăm sursele de turiști”, a subliniat șeful ITIC.
Viitorul turismului irlandez: adaptare sau stagnare?
Lecția este simplă: dependența de o singură piață, oricât de profitabilă ar fi ea pe termen scurt, poate deveni periculoasă într-un context global instabil. Dacă turismul irlandez dorește să rămână competitiv și rezilient, trebuie să se reinventeze – să-și regândească mesajul, destinațiile promovate și piețele-țintă.
Și, în timp ce americanii rămân o parte valoroasă a ecuației, viitorul pare să stea în echilibru – între atracția trecutului și necesitatea adaptării. Iar în acest joc delicat, Irlanda turistică are o șansă: să devină mai mult decât o destinație favorită a americanilor – o destinație pentru lume.
☘️ Alarma din șantier: Numărul noilor construcții de locuințe din 2025 atinge cel mai scăzut nivel din ultimii ani
Criza locuințelor din Irlanda primește un nou semnal de avertizare: în primele trei luni ale anului 2025, numărul notificărilor de începere a construcției a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii patru ani, potrivit celor mai recente date publicate de Departamentul pentru Locuințe.
Doar 2.918 notificări de începere au fost înregistrate în tot trimestrul I, o cifră care pune sub semnul întrebării ritmul real de construcție al locuințelor în contextul unei cereri tot mai mari.
Scădere bruscă, în ciuda promisiunilor guvernamentale
Luna martie a fost cea mai slabă dintre toate: doar 723 de notificări – cel mai mic număr pentru această lună din 2016 încoace. Ianuarie a adus doar 1.178 notificări, iar februarie 1.017 – cele mai reduse cifre pentru lunile respective din ultimii ani.
În Cork City, situația este dramatică: doar 31 de notificări de construcție au fost depuse în tot trimestrul, față de 150 în restul comitatului Cork. În comparație, Dublin City Council a raportat 937 notificări, un contrast care evidențiază disparități regionale accentuate.
Un indicator tot mai puțin de încredere
Deși aceste notificări sunt de regulă considerate un semnal al activității viitoare din sectorul construcțiilor, Departamentul de Finanțe avertizează că ele pot crea o imagine distorsionată. Costul de depunere a notificărilor este neglijabil, iar dezvoltatorii nu sunt penalizați dacă nu încep lucrările efectiv – ceea ce înseamnă că mulți pot anunța proiecte care, în realitate, nu vor fi niciodată executate.
„Este incert modul în care creșterea notificărilor se va traduce în locuințe finalizate”, a avertizat un purtător de cuvânt al Departamentului.
Critici politice: “Guvernul a cosmetizat realitatea înainte de alegeri”
Deputatul Conor Sheehan (Labour) a acuzat Guvernul că a folosit aceste cifre ca instrument de propagandă electorală. „Au creat impresia unui progres accelerat chiar înainte de alegerile generale, dar cifrele reale arată o stagnare și o lipsă de claritate în rândul dezvoltatorilor”, a declarat acesta.
Într-adevăr, industria imobiliară așteaptă cu incertitudine modificările fiscale anunțate pentru următorul buget și noile direcții ale strategiei naționale de locuire – aspecte care pun multe proiecte în așteptare.
Criza finanțării: programele sociale, victime colaterale
În paralel, tot mai multe voci semnalează o criză a finanțării pentru schemele sociale precum Housing First, destinată reintegrării celor aflați în situații cronice de fără-adăpost.
Mike Allen, director de advocacy la Focus Ireland, avertizează că fondurile promise inițial pentru această schemă ar putea fi redirecționate către tenant-in-situ – programul prin care consiliile locale cumpără locuințele în care chiriașii riscă evacuarea.
„Suntem foarte îngrijorați. După ce am analizat angajamentele financiare rămase din 2024 și nevoile pentru 2025, este clar că fondurile actuale sunt deja epuizate”, a declarat Alison O’Rourke, directoarea pentru locuințe a Consiliului Local Cork City.
Aceeași problemă este resimțită și în Limerick, unde consiliul a suspendat acceptarea de noi cereri pentru tenant-in-situ, din cauza epuizării bugetului alocat pentru întreg anul 2025.
Guvernul invocă efectul retroactiv al măsurilor fiscale
Oficialii guvernamentali susțin că scăderea numărului de notificări în trimestrul I reflectă o schimbare de focus în industrie. „Este posibil ca sectorul construcțiilor să se concentreze acum pe proiectele deja începute, profitând de eliminarea taxelor de dezvoltare și de schema de rambursare a conexiunii la rețelele de apă”, a declarat un purtător de cuvânt.
Dar se construiește suficient pentru a acoperi cererea?
Cu toate măsurile anunțate și schemele fiscale de stimulare, realitatea din teren indică un pas înapoi. Întârzierea construcțiilor și incertitudinea financiară pun presiune pe un sistem deja fragil, unde cererea depășește cu mult oferta.
În timp ce autoritățile promit reforme și strategii, cifrele par să spună o poveste diferită: una despre stagnare, improvizație și incapacitatea de a ține pasul cu nevoile reale ale populației. Iar între timp, mii de oameni așteaptă – fie o locuință, fie o politică coerentă.
☘️ Jurnaliștii „cetățenești” pun victimele abuzurilor în pericol – avertizează Garda
Un fenomen alarmant câștigă teren în Irlanda: așa-numiții “jurnaliști cetățenești” — persoane care filmează live în interiorul secțiilor de poliție — pun în pericol victimele violenței domestice și ale abuzurilor sexuale. Practica, inspirată din SUA și promovată frecvent de grupuri de extremă dreaptă, devine tot mai răspândită, iar Garda avertizează asupra riscurilor reale pe care le generează, atât pentru public, cât și pentru ofițeri.
Când „libertatea de exprimare” devine o amenințare
Fenomenul numit “auditing” presupune ca indivizi, adesea agresivi, să pătrundă în secțiile de poliție și să filmeze fără consimțământ interacțiuni cu garda și cu cetățenii prezenți, în special pentru a provoca reacții și a obține conținut viral. De multe ori, aceste înregistrări sunt manipulate, editate și prezentate trunchiat pe rețelele sociale, creând o imagine distorsionată a realității.
Inspectorul Amanda Flood de la secția Garda Store Street, din centrul Dublinului, a tras un semnal de alarmă asupra acestui comportament, pe care îl descrie drept „agresiv și periculos”. Ea a subliniat că secțiile de poliție ar trebui să fie spații sigure pentru victimele abuzurilor, însă acest tip de activitate le expune exact pe aceste persoane vulnerabile.
Victime filmate în momente de cumpănă
„Am avut cazuri în care persoane care încercau să raporteze abuzuri domestice sau control coercitiv au fost filmate de acești indivizi. Asta anulează orice sentiment de siguranță pentru ele,” a declarat Inspectorul Flood.
Apelul lansat de Garda, înainte de Crăciun, încurajând victimele să vină în secții pentru a cere ajutor, riscă să devină inutil dacă oamenii se tem că vor fi filmați și expuși public într-un moment de fragilitate extremă.
Provocări, manipulări și expuneri abuzive
Flood a descris modul în care acești „auditori” încearcă să provoace membrii forțelor de ordine: „Le vorbesc într-un mod ostil, sperând să obțină o reacție. Apoi editează înregistrările pentru a ascunde contextul real și pentru a-i pune pe garda într-o lumină nefavorabilă.”
Mai mult, impactul asupra vieții personale a membrilor forțelor de ordine este semnificativ. „În spatele fiecărui garda se află o familie,” a subliniat Flood. Ea a explicat că membrii Garda au fost vizați de campanii de doxxing – publicarea online a informațiilor personale – menite să-i intimideze și să le afecteze reputația sau siguranța.
Solicitări clare pentru protejarea tuturor
Inspectorul Flood cere intervenții urgente pe trei planuri:
- Ghiduri clare pentru ofițeri privind gestionarea acestor situații filmate agresiv.
- Protecții legale suplimentare împotriva hărțuirii și doxxing-ului, aplicabile atât pentru ofițeri, cât și pentru civilii surprinși în aceste filmări.
- Sprijin instituțional din partea conducerii Garda pentru membrii care devin ținta acestor atacuri.
„Avem deja cazuri în care a trebuit să gestionăm consecințele acestor expuneri. Nu e doar o problemă de imagine, ci de siguranță personală și publică,” a afirmat Flood.
Un spațiu sigur, pus sub asediu digital
Secțiile de poliție sunt, prin definiție, un loc unde oamenii ar trebui să simtă că pot veni să ceară ajutor – discret și fără teamă. Dar, în contextul în care camerele de filmat sunt folosite pentru a intimida și a manipula, acest spațiu de siguranță riscă să se transforme într-un teatru de răfuieli online.
Fenomenul „jurnalismului cetățenesc”, departe de a fi un act autentic de responsabilizare publică, devine tot mai des o armă folosită împotriva celor vulnerabili și a celor care le apără. Iar în mijlocul acestei confruntări rămân victimele reale – cele care, într-un moment critic, au nevoie de sprijin, nu de un microfon în față.
