☘️ Fianna Fáil știa de problemele lui Jim Gavin
Fianna Fáil se confruntă cu o criză internă majoră după ce a ieșit la iveală că partidul fusese informat despre probleme legate de un fost chiriaș al lui Jim Gavin, înainte ca fostul antrenor al echipei de fotbal din Dublin să fie desemnat candidat la președinție.
Deși liderul partidului, Micheál Martin, a susținut public că nu știa despre disputa lui Gavin privind o datorie de 3.300 de euro către un fost chiriaș, un email trimis redacției Irish Independent pe 8 septembrie, înainte de nominalizarea oficială, arată că formațiunea fusese notificată în prealabil cu privire la aceste întrebări.
Informația a stârnit furie și nemulțumire în rândul parlamentarilor Fianna Fáil, care cer acum o anchetă internă completă privind procesul de verificare și selecție a lui Gavin. Mulți avertizează că viitorul politic al lui Martin depinde de rezultatul acestei revizuiri.
Potrivit surselor interne, mai mulți TD-i (membri ai Dáil Éireann) afirmă că li s-au oferit „asigurări clare” că toate verificările fuseseră efectuate în mod riguros înainte ca Gavin să fie confirmat drept candidat.
După retragerea bruscă a lui Jim Gavin din cursa prezidențială duminică seara, partidul se află acum în haos, iar procurorul general a fost solicitat să clarifice dacă numele lui Gavin va rămâne pe buletinul de vot.
Într-un interviu pentru RTÉ, Micheál Martin a spus că partidul a făcut „o verificare extrem de detaliată” a lui Gavin, dar a insistat că nu știa de datoria către fostul chiriaș:
„Jim a fost întrebat în mod repetat dacă a avut vreodată vreo problemă cu un chiriaș, iar răspunsul lui a fost categoric: nu.”
Ministrul pentru Cheltuieli Publice, Jack Chambers, a declarat la rândul său că „această problemă nu a fost niciodată dezvăluită” de Gavin în timpul procesului de evaluare.
„Nu există nicio înregistrare sau amintire a vreunei dispute legate de chirie. Procesul de verificare a fost extins și riguros.”
Totuși, un email trimis de Irish Independent către sediul partidului cu aproape o lună înainte de selecție menționa clar existența unor întrebări despre „proprietăți și o problemă specifică cu un chiriaș din perioada în care Gavin era proprietar”.
Ziarul a continuat investigația, consultând documente din Registrul Funciar, Oficiul General de Cercetare, Curtea de Justiție și Consiliul Județean South Dublin, care au confirmat detaliile privind proprietățile și cronologia evenimentelor.
Fianna Fáil insistă că prima dată când a aflat detaliile complete despre dispută a fost joia trecută, când redacția a trimis o listă detaliată de întrebări, iar partidul a cerut explicații lui Gavin.
Chambers a recunoscut că, ulterior, a apărut o contradicție clară între ceea ce spusese Gavin și ceea ce a prezentat fostul chiriaș, care a furnizat documente doveditoare:
„Inițial, Jim a spus că nu își amintește problema menționată. Dar după ce chiriașul a trimis documente, a devenit evident că informațiile erau reale. Ulterior, Jim a recuperat unele acte care au confirmat existența datoriei.”
Fostul chiriaș a declarat pentru Irish Independent că, deși simte o oarecare empatie pentru Gavin, consideră că Fianna Fáil l-a consiliat greșit:
„Îl compătimesc pe Jim. Nu cred că a fost sfătuit bine. Totuși, și eu treceam prin mari dificultăți financiare atunci. El și-a făcut propriile alegeri.”
Într-o declarație de luni seară, Micheál Martin a admis că partidul „trece printr-un moment dureros”:
„Mulți membri sunt dezamăgiți și răniți de cele întâmplate. Este o zi grea pentru Fianna Fáil — una pe care nu mi-am dorit-o și nu am anticipat-o în niciun fel.”
Fianna Fáil se confruntă acum nu doar cu o criză de imagine, ci și cu întrebări serioase despre transparență, competență și responsabilitate politică, la doar câteva săptămâni înaintea alegerilor prezidențiale.
☘️ Bugetul Irlandei pentru 2026
Bugetul Irlandei pentru 2026 va aduce o serie de măsuri sociale și economice moderate, într-un context în care guvernul condus de Micheál Martin încearcă să transmită un mesaj de prudență fiscală, chiar dacă negocierile finale s-au prelungit până târziu în noapte.
Conform informațiilor confirmate luni seară, plățile sociale și pensiile vor crește cu 10 euro pe săptămână, o majorare mai mică decât cea de 12 euro acordată anul trecut, după discuții intense între miniștrii coaliției. Ministrul Protecției Sociale, Dara Calleary, ceruse inițial o creștere mai mare, dar premierul și ministrul de finanțe Paschal Donohoe au insistat pentru o abordare mai conservatoare.
Bugetul va include, de asemenea, o creștere de 500 de milioane de euro pentru serviciile destinate persoanelor cu dizabilități, o măsură considerată una dintre prioritățile-cheie ale guvernului. Fondurile suplimentare vor fi folosite pentru a crea noi locuri rezidențiale, servicii de zi pentru adulți, suplimentarea personalului și reducerea întârzierilor în evaluările de nevoi speciale.
În domeniul educației și copiilor, se vor adăuga 1.000 de locuri noi în centrele de îngrijire, dar costurile generale pentru părinți nu vor scădea semnificativ, contrar promisiunilor electorale de a plafona taxa la 200 de euro pe lună. Totuși, școlile vor primi o finanțare suplimentară, inclusiv printr-un nou program Deis, alocarea a 1.700 de asistenți educaționali speciali, un serviciu de terapie educațională și 860 de profesori pentru educația specială.
În ceea ce privește tinerii și studenții, taxa anuală de înregistrare în universități va fi redusă permanent cu 500 de euro, ajungând la 2.500 de euro.
Pe partea economică, guvernul va anunța o reducere a TVA de la 13,5% la 9% pentru sectorul ospitalității (cu excepția cazărilor hoteliere) și, separat, o reducere similară pentru construcția de apartamente noi, măsură destinată să accelereze proiectele rezidențiale blocate. Ministrul locuințelor James Browne speră ca această schimbare să impulsioneze livrarea a zeci de mii de unități deja aprobate urbanistic, deși unii critici o consideră o concesie fiscală pentru dezvoltatori.
În paralel, creditul fiscal pentru chiriași, în valoare de 1.000 de euro, va fi prelungit până în 2028, ceea ce înseamnă că peste 400.000 de persoane vor continua să beneficieze de această măsură.
Sectorul sănătății va primi o injecție financiară semnificativă, cu 3.300 de angajați noi și investiții în medicamente și infrastructură. Un element nou va fi introducerea echipelor de asistență pentru sănătate mintală în departamentele de urgență, formate din asistente specializate și practicieni avansați, care vor sprijini medicii tineri în cazurile de criză psihologică. De asemenea, guvernul va finanța cafenelele „solace”, spații de sprijin psihologic deschise seara, și echipe mobile de intervenție în criză.
Pentru pensionari, pe lângă majorarea de 10 euro, guvernul va acorda dublarea plăților de Crăciun (cu excepția alocației pentru copii).
În ceea ce privește taxele personale, nu vor exista reduceri, ceea ce înseamnă că angajații care primesc majorări salariale vor continua să plătească impozite mai mari — un punct sensibil care, potrivit analiștilor, ar putea genera reacții negative din partea clasei de mijloc.
Ministrul finanțelor Paschal Donohoe va avertiza în discursul său din Dáil că, în pofida ratei actuale de ocupare deplină a forței de muncă, Irlanda trebuie să se protejeze de riscurile economice globale și de eventuale scăderi în veniturile din impozite pe companii.
Guvernul confirmă că nu vor exista plăți unice pentru sprijinirea facturilor la energie, dar TVA-ul redus la 9% pentru electricitate și gaze va fi menținut.
De asemenea, se prevede o creștere a efectivelor Gardaí cu 1.000 de noi recruți, precum și investiții suplimentare în infrastructura de sănătate, inclusiv în hub-urile chirurgicale și în noul Spital Național pentru Copii.
Un oficial guvernamental a rezumat atmosfera de la finalul negocierilor astfel:
„Acesta nu va fi un buget spectaculos, ci unul de prudență. Dacă există vreun moment potrivit pentru un buget de precauție, acela este când următoarele alegeri sunt la patru ani distanță.”
Ministrul Paschal Donohoe va prezenta Bugetul 2026 marți în Dáil Éireann, sub o presiune politică considerabilă de a echilibra promisiunile sociale cu disciplina fiscală.
☘️ Criză fără precedent la spitalul din Drogheda
La sfârșitul săptămânii trecute, secția de urgențe a spitalului Our Lady of Lourdes din Drogheda s-a confruntat cu o presiune extremă, ajungându-se la situația în care zece ambulanțe erau aliniate în fața unității, așteptând ca pacienții să fie preluați în spital.
Consiliera locală Debbie McCole, care este și paramedic, a făcut un apel public către locuitorii din zona Louth să evite prezentarea la urgențe dacă nu este vorba despre o situație gravă, îndemnându-i să apeleze la alternative precum medicul de familie, farmacistul, serviciul de gardă medicală sau unitatea de urgențe minore din Dundalk.
„Vreau să recunosc volumul extrem de mare de prezentări la spitalul Lourdes în aceste zile. Le mulțumesc sincer angajaților din departamentul de urgență pentru profesionalismul și dedicarea lor, care oferă îngrijire excepțională sub o presiune uriașă”, a spus McCole.
Ea a subliniat că situația a devenit critică la finalul săptămânii, când ambulanțele au fost blocate ore în șir la intrarea în spital, neputând răspunde altor apeluri de urgență.
„Rog publicul să se gândească bine înainte de a merge la urgențe. În multe cazuri, autoîngrijirea sau consultul la medicul de familie pot fi soluții mai potrivite. Departamentul de urgență trebuie lăsat liber pentru cazurile cu adevărat critice”, a spus ea.
Consiliera a mai avertizat că apelarea ambulanței nu garantează un acces mai rapid la tratament, decât dacă este vorba de o urgență vitală:
„Folosirea nejustificată a serviciilor de ambulanță poate întârzia tratamentul pentru persoanele aflate în pericol real. Trebuie să lucrăm împreună pentru a reduce povara de pe umerii personalului medical și pentru a asigura că cei care au nevoie urgentă de ajutor îl primesc la timp.”
Criza de la spitalul Lourdes reflectă presiunea continuă asupra sistemului de sănătate irlandez, în special în unitățile de primiri urgențe, unde supraaglomerarea și lipsa de paturi rămân probleme acute, în ciuda investițiilor promise de guvern.
☘️ Jumătate din salariul meu de profesor merge pe chirie
Profesorul de liceu Conall Ó Dufaigh (35 de ani), care predă de zece ani la școala Coláiste Ráithín din Bray, comitatul Wicklow, spune că aproape jumătate din salariul său merge pe chirie, în timp ce șansele de a-și cumpăra o locuință par „tot mai îndepărtate”.
El plătește 1.200 de euro pe lună pentru o cameră într-un apartament partajat în Dublinul de sud și face zilnic naveta până la Bray. „Dacă eu, cu zece ani de experiență, dau aproape jumătate din venit pe chirie, îmi imaginez cât de greu trebuie să le fie profesorilor tineri, aflați la început de carieră și pe o grilă de salarizare mai mică”, a spus el pentru Irish Independent.
Profesorul consideră că problema nu este una specifică profesiei sale, ci „afectează întreaga societate”:
„Un fost elev mi-a spus recent că vrea să se mute împreună cu partenera lui, dar nu găsesc nimic accesibil. Sunt în jur de 20 de ani și riscă să rămână la părinți. Asta le afectează viitorul, și nu e normal.”
Deși afirmă că se simte „norocos” pentru că are un loc de muncă stabil într-un sector public, Ó Dufaigh consideră că lipsa progresului guvernului în privința locuințelor face dificilă nu doar păstrarea profesorilor în școli, ci și menținerea forței de muncă în general.
„Mi-e teamă că nu voi deține niciodată o locuință. În Irlanda există ideea că, dacă muncești din greu, meriți să ai o casă. Dar locuința nu ar trebui să fie un privilegiu pentru cei care muncesc din greu – ar trebui să fie un drept fundamental.”
Deși sprijină ideea unor majorări salariale pentru profesori, el avertizează că acestea nu vor rezolva problema:
„Dacă salariile cresc, chiriile vor crește imediat după ele. Totul va fi înghițit de piață. Guvernul trebuie să lanseze un program masiv de locuințe accesibile și să-l implementeze rapid. Criza locuințelor are un impact catastrofal.”
Profesorul mai spune că lipsa locuințelor și inegalitățile sociale au alimentat și tensiunile rasiale din unele comunități:
„Oamenii sunt frustrați, resursele sunt puține, iar unii ajung să dea vina pe refugiați sau migranți. Dar nu ei sunt problema. Este o problemă de politici guvernamentale.”
El cere impunerea unor plafoane stricte pentru chirii la nivel național și investiții rapide în construcția de locuințe publice și accesibile:
„Singura soluție este controlul chiriilor și o construcție accelerată de locuințe. Altă cale nu există.”
În ceea ce privește schimbările din sistemul de examene Leaving Cert, Ó Dufaigh spune că multe școli nu au infrastructura necesară pentru a susține evaluarea continuă:
„Unele școli nu au laboratoare de științe funcționale, dar tot trebuie să aplice evaluarea continuă. Este complet incorect. Toate școlile trebuie finanțate adecvat pentru a oferi condiții egale.”
Cazul său este reprezentativ pentru o generație de profesioniști tineri din Irlanda — chiar și cei cu venituri stabile, din sectorul public, se confruntă cu chirie excesivă, imposibilitatea de a economisi și șanse tot mai mici de a deveni proprietari.
☘️ Hoț de mașini încarcerat, dar banda lui continuă să acționeze
Un adolescent de 16 ani, considerat un membru proeminent al bandei de hoți de mașini cunoscută sub numele de „Lucky Dip”, a fost condamnat la 10 luni de detenție în Centrul pentru Minori Oberstown, în timp ce garda continuă să exercite presiune asupra grupării care rămâne „foarte activă”.
Tânărul, originar din Dundrum, Dublin, a fost descris de surse din anchetă drept „complet scăpat de sub control”, fiind implicat într-un șir de infracțiuni comise în comitatul Wicklow la sfârșitul anului trecut. Sentința sa, pronunțată săptămâna trecută de o instanță din sud-estul țării, este considerată „un rezultat important” de către anchetatori.
„Este o veste foarte bună că a fost scos de pe străzi, dar ceilalți membri ai bandei continuă să fie activi”, a declarat o sursă apropiată anchetei.
Adolescentul a fost condamnat pentru deținerea de bunuri furate, iar alte capete de acuzare – inclusiv furt, posesie de obiecte suspecte și transport neautorizat – au fost luate în considerare în cadrul procesului.
Potrivit dosarului, pe 14 decembrie 2024, băiatul și trei complici au furat un Mercedes dintr-o proprietate din Lucan, vestul Dublinului. Cu mașina respectivă, au traversat mai multe localități din Wicklow – printre care Baltinglass, Hollywood și Blessington – comițând cel puțin patru furturi din autoturisme și un furt dintr-o stație de servicii.
Când patrulele Gardaí au încercat să oprească vehiculul, șoferul a refuzat să tragă pe dreapta, ceea ce a dus la o urmărire periculoasă. Polițiștii au fost nevoiți să folosească un dispozitiv stinger pe drumul M81, lângă Blessington, pentru a forța oprirea mașinii. Toți ocupanții purtau cagule; doi dintre ei au reușit să fugă în pădure, în timp ce doi adolescenți au fost arestați.
După ce au fost acuzați, minorii au fost eliberați pe cauțiune, întrucât nu existau locuri disponibile în Oberstown, o problemă recurentă, spun surse din poliție.
„Din cauza lipsei de spațiu la centrul de detenție, mulți dintre acești adolescenți sunt arestați și puși sub acuzare pentru multiple infracțiuni, dar eliberați rapid, ceea ce le permite să-și continue valul infracțional”, a explicat o sursă.
Condamnarea acestui tânăr este privită drept un pas major în descurajarea bandei, care este formată în mare parte din minori și tineri din Dublin și Wicklow. Gruparea „Lucky Dip” este cunoscută pentru furtul rapid de mașini de lux și spargerile spontane în stații de benzină și parcări.
Luna trecută, Gardaí din sudul Dublinului au mai avut o lovitură împotriva rețelei, după ce doi adolescenți de 16 ani cu adrese în nordul capitalei au fost arestați în urma unei urmăriri de mare viteză pe M50.
Deși autoritățile continuă să obțină succese punctuale, anchetatorii admit că banda rămâne una dintre cele mai active grupări juvenile din zona metropolitană Dublin, iar lipsa locurilor în centrele de detenție complică eforturile de a o desființa complet.
☘️ Cetățenii irlandezi reținuți de israelieni s-au întors acasă
Trei cetățeni irlandezi care fuseseră reținuți de autoritățile israeliene după interceptarea flotilei Global Sumud au ajuns acasă luni noapte, aterizând pe Aeroportul din Dublin puțin înainte de miezul nopții.
Thomas McCune, Sarah Clancy și Donna Schwartz au fost întâmpinați de familie, prieteni și susținători, care i-au aplaudat la sosire. Cei trei au primit haine curate, apă, pachete de rehidratare și medicamente esențiale după o perioadă petrecută în detenție în Israel.
În total, 15 cetățeni irlandezi au fost reținuți după ce marina israeliană a oprit flotila umanitară care se îndrepta spre Fâșia Gaza. Grupul a părăsit luni Tel Avivul spre Atena, urmând ca participanții să se întoarcă în Irlanda cu zboruri diferite. Cei trei sosiți la Dublin fac parte din primul grup eliberat.
Un alt membru al delegației, Michael Fix, care are și cetățenie americană, este supus unui proces separat de deportare.
Niamh MacNamara, coordonatoarea organizației Global Movement to Gaza Éire, a criticat dur reacția autorităților irlandeze, spunând că lipsa de acțiune a guvernului a „forțat cetățenii obișnuiți să-și riște viețile”.
„Ceea ce s-a întâmplat este complet ilegal din punct de vedere al dreptului internațional și nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă Irlanda ar fi impus sancțiuni statului genocidar Israel și ar fi apărat drepturile omului, această misiune nu ar fi fost necesară”, a declarat MacNamara.
„Cerem acțiune politică imediată pentru protejarea celor care încă navighează spre Gaza și pentru a pune capăt complicității noastre la acest genocid.”
Israelul respinge acuzațiile de genocid în Gaza și susține că relatările privind foametea sunt exagerate, catalogând flotila drept un „gest de propagandă” menit să servească Hamas.
Negocieri în Egipt privind planul de pace al lui Trump
Între timp, delegațiile Israelului și Hamas au reluat în Egipt negocieri indirecte mediate de Statele Unite, care speră că acestea vor duce la un acord de încetare a focului în Gaza.
Atât Israelul, cât și Hamas au acceptat principiile de bază ale planului propus de președintele american Donald Trump, care prevede oprirea luptelor, eliberarea ostaticilor și permiterea intrării de ajutoare umanitare în Gaza.
Planul are sprijinul mai multor state arabe și occidentale, iar Washingtonul îl consideră cea mai avansată tentativă de până acum pentru încheierea conflictului, care durează de doi ani și a făcut zeci de mii de victime.
„Cred cu adevărat că vom ajunge la un acord – și va fi unul durabil”, a declarat Trump la Casa Albă luni seară, adăugând că este „optimist” cu privire la rezultatul negocierilor.
Președintele american, care s-a autointitulat „singurul lider mondial capabil să aducă pacea în Gaza”, a investit un capital politic semnificativ în aceste discuții, într-un moment în care Israelul este tot mai izolat pe scena internațională.
☘️ Arestați pentru spălare de bani
Doi bărbați în vârstă de aproximativ 20 de ani au fost arestați de Gardaí în cadrul unei anchete privind spălarea de bani desfășurate între Dublin și Louth.
Operațiunea a avut loc sâmbătă seara, când polițiștii au interceptat un vehicul în nordul comitatului Dublin, puțin înainte de ora 21:00. Ulterior, au fost efectuate percheziții în două locuințe și la o societate comercială din cele două comitate.
În urma acțiunii, Gardaí au descoperit și confiscat 185.000 de lire sterline (aproximativ 213.000 de euro) și 48.700 de euro în numerar, precum și mai multe telefoane mobile.
Cei doi suspecți au fost arestați în baza Secțiunii 72 din Legea Justiției Penale din 2006, fiind acuzați că ar fi facilitat activități de spălare a banilor în numele unei grupări criminale organizate.
Ei sunt în prezent reținuți la o secție de poliție din Dublin, în conformitate cu Secțiunea 50 a Legii Justiției Penale din 2007, care permite perioade extinse de detenție în cazurile legate de criminalitate organizată.
Un purtător de cuvânt al Garda a confirmat că ancheta este în desfășurare.
☘️ 130.000 de euro pentru mama victimei
Curtea Supremă din Irlanda a acordat daune în valoare de 130.000 de euro mamei unui bărbat din Dublin care a murit după ce a fost lovit de o mașină în urmă cu opt ani.
Victima, Stephen Lynch, în vârstă de 31 de ani, a fost lovit mortal de un Ford Focus argintiu pe strada Brookwood Close din Tallaght, la data de 13 aprilie 2017. El a fost declarat decedat la fața locului.
Nimeni nu a fost până acum inculpat pentru moartea sa, iar ancheta penală rămâne deschisă. La ancheta judiciară desfășurată anul trecut, juriul a emis un verdict de „ucidere nelegală” (unlawful killing).
Procesul civil intentat de mama victimei
Mama lui Stephen, Vera Lynch, în vârstă de 57 de ani, a intentat o acțiune civilă împotriva proprietarului mașinii, Otis Reynolds, și a fratelui său, Dean Reynolds, care contractase o poliță temporară de asigurare la Axa Insurance pentru autoturismul implicat.
Cazul a vizat, de asemenea, Axa Insurance și Biroul Asiguratorilor Auto din Irlanda (MIBI) – instituția care compensează victimele accidentelor provocate de șoferi neasigurați sau neidentificați.
În hotărârea sa recent publicată, judecătorul Tony O’Connor a dispus acordarea a 130.000 de euro daune morale pentru suferința psihologică îndelungată a doamnei Lynch, care suferă de tulburare de stres posttraumatic severă.
Cine conducea mașina?
În cadrul procesului, a apărut o dispută între Axa și MIBI cu privire la identitatea șoferului — o chestiune esențială pentru stabilirea răspunderii de plată a despăgubirilor.
Axa a susținut că raportul oficial al Gardaí indica faptul că șoferul nu era cunoscut și că a fugit de la locul accidentului împreună cu un pasager. MIBI, în schimb, a argumentat că șoferul era asigurat și, prin urmare, nu putea fi considerat „neidentificat”.
Judecătorul O’Connor a concluzionat că, cel mai probabil, Dean Reynolds era la volanul mașinii în momentul impactului.
Refuzuri și tăcere în instanță
Ambii frați Reynolds, cu domiciliul pe Windmill Road, Crumlin, au fost citați să se prezinte în fața instanței. Li s-a explicat că pot refuza să răspundă la întrebări care i-ar putea incrimina.
Dean Reynolds a refuzat să răspundă la majoritatea întrebărilor, inclusiv dacă el a condus mașina și dacă el a încheiat polița de asigurare. Otis Reynolds a refuzat, la rândul său, să spună cine era șoferul în ziua accidentului.
Judecătorul a motivat că Dean Reynolds era singura persoană asigurată pentru a conduce vehiculul în acea zi și că nu există nicio dovadă că mașina ar fi fost furată.
Prin urmare, instanța a decis că Dean Reynolds este responsabil pentru decesul lui Stephen Lynch, iar mama acestuia urmează să primească despăgubirile stabilite.
Judecătorul O’Connor a anunțat că va programa o audiere suplimentară la sfârșitul acestei luni pentru emiterea ordinelor finale în cauză.
