☘️ Fost garda, acum pompier, scapă de condamnare după ce a agresat un adolescent implicat într-o urmărire auto
Dean Chapman a recunoscut că l-a lovit cu genunchiul în abdomen pe tânărul deja imobilizat. Judecătoarea a considerat gestul „gratuit”, dar l-a iertat de condamnare penală.
Un fost membru al Gărzii, în prezent pompier și paramedic, a scăpat de o condamnare penală după ce a recunoscut că a agresat un adolescent implicat într-o urmărire periculoasă cu mașina în jurul centrului comercial Blanchardstown din Dublin.
Dean Chapman, în vârstă de 35 de ani, a pledat vinovat în fața instanței din Dublin pentru că i-a aplicat tânărului o lovitură cu genunchiul în stomac, deși acesta fusese deja reținut și nu mai reprezenta o amenințare. Incidentul s-a petrecut pe 22 ianuarie 2023, la scurt timp după ce adolescentul abandonase mașina furată și fusese găsit într-o locuință din apropiere.
„Un moment de rătăcire”
În timpul audierii, instanța a vizionat imagini aeriene surprinse de elicopterul Gărzii, care arătau cum adolescentul conducea cu viteză și într-un mod extrem de periculos, punând în pericol vieți omenești. Chapman, care l-a urmărit încă de pe autostrada M50, l-a prins pe suspect și l-a dus la pământ, dar în momentul în care îl ridica, l-a lovit cu genunchiul în zona abdominală.
Apărarea a explicat că Chapman a avut o carieră ireproșabilă în Garda și Forțele de Apărare și că incidentul a fost un „moment de rătăcire”, cauzat de adrenalina unei urmăriri intense și de istoricul de necooperare al adolescentului.
Nu a fost nevoie de lovitură
Judecătoarea Áine Clancy a recunoscut gravitatea comportamentului adolescentului din timpul urmăririi, calificându-l drept „groaznic”. Totuși, ea a criticat vehement acțiunea fostului garda: „Lovitura cu genunchiul a fost gratuită. Victima era deja imobilizată. Nu a fost nevoie de acel gest.”
Cu toate acestea, având în vedere donația de 1.000 de euro către o organizație caritabilă, lipsa unui cazier și circumstanțele personale ale lui Chapman – inclusiv faptul că are un copil și altul pe drum – judecătoarea a aplicat Legea privind probațiunea, evitând astfel înscrierea unei condamnări în cazierul său.
O carieră în tranziție
Chapman a decis să părăsească Garda după incident și s-a reorientat profesional, activând acum ca pompier și paramedic. El nu a mai avut probleme cu legea și continuă să lucreze în slujba publicului.
☘️ Hiqa n-a văzut mari probleme, dar jurnaliștii sub acoperire de la RTÉ au dezvăluit o realitate cutremurătoare în aziluri
Imagini tulburătoare și mărturii despre neglijență severă în două centre pentru vârstnici pun sub semnul întrebării eficiența inspecțiilor oficiale.
Raportul oficial al unei inspecții neanunțate, desfășurate timp de opt ore în luna noiembrie la Beneavin Manor din Glasnevin, descria un loc „bine administrat” unde „drepturile rezidenților sunt respectate și aceștia sunt foarte mulțumiți”. Aceasta era concluzia optimistă a Autorității pentru Informații și Calitate în Sănătate (Hiqa).
Dar ceea ce au descoperit reporterii sub acoperire ai RTÉ, în același azil și într-un altul – The Residence din Portlaoise – contrazice radical aceste afirmații. Investigația TV a surprins tratamente inumane aplicate unor rezidenți vulnerabili și lipsa unor condiții minime de îngrijire.
Diferență între rapoarte și realitate
Imaginile prezentate în documentarul RTÉ Investigates au generat reacții puternice, inclusiv îngrijorări legate de validitatea inspecțiilor Hiqa, în contextul în care autoritatea afirmă că 87% dintre centre sunt conforme cu reglementările.
Deși Hiqa a oprit din aprilie admiterea de noi rezidenți în azilul din Portlaoise, jurnalista sub acoperire a arătat că această măsură a fost încălcată. Între timp, Emeis – compania franceză care administrează cele două aziluri – și-a cerut scuze public și a anunțat o revizuire internă.
Ce face Hiqa?
În 2024, Hiqa a efectuat 840 de inspecții în aziluri, majoritatea neanunțate. Inspectorii discută cu rezidenții, personalul și rudele și verifică reclamațiile primite. Totuși, eficiența acestor inspecții este pusă la îndoială, mai ales când contrastează atât de clar cu realitatea dezvăluită de presă.
Autoritatea susține că a efectuat inspecții suplimentare acolo unde au existat abateri repetate. În 36 de centre s-au făcut cel puțin trei vizite anul trecut. Dar, chiar și așa, unele aziluri continuă să funcționeze în condiții discutabile.
Se cere mai mult decât inspecții
Președinta organizației Safeguarding Ireland, Patricia Rickard-Clarke, a subliniat necesitatea urgentă a unei Autorități Naționale pentru Protecție, care să ofere un cadru real de siguranță pentru vârstnici și persoane vulnerabile.
Pentru o societate în care populația îmbătrânește rapid, doar inspecțiile nu mai sunt suficiente. Cazurile grave, precum cele descoperite de RTÉ, arată că trebuie întărite nu doar controalele, ci și mecanismele de sancționare și protecție.
☘️ Reclama „The Truth Matters” a RTÉ, filmată în Bulgaria cu actori locali – între ambiție globală și controverse interne
RTÉ a confirmat că una dintre cele mai premiate campanii ale sale a fost filmată în Europa de Sud-Est, nu în Irlanda, invocând caracterul global al amenințărilor dezinformării.
În timp ce redacția RTÉ fierbe din cauza deciziei de a folosi actori în locul jurnaliștilor reali într-o nouă reclamă, conducerea postului a recunoscut că celebra campanie „The Truth Matters” din 2020 a fost filmată… în Bulgaria. Actori bulgari, echipă de producție locală, dar un mesaj puternic: într-o lume copleșită de informații false, jurnalismul autentic contează.
Reclama a fost gândită să pară irlandeză – o tânără într-o cafenea își verifică telefonul, iar fluxul său de social media este invadat de personaje amenințătoare, simbolizând dezinformarea. În acel moment, ea alege să acceseze aplicația RTÉ News.
Un mesaj puternic, dar o alegere surprinzătoare de locație
Filmată integral în Bulgaria, reclama n-a fost lipsită de reacții. Criticii au întrebat de ce nu s-au folosit resurse locale, mai ales că RTÉ dispune de o echipă creativă internă și are acces la industria independentă irlandeză de publicitate.
Răspunsul RTÉ? „Amenințările cu dezinformarea sunt globale. A fost o direcție digitală foarte tehnică, iar Bulgaria a oferit soluția potrivită.” Spotul a fost regizat de un cineast din Dublin, iar conceptul a aparținut echipei creative RTÉ, în parteneriat cu compania irlandeză independentă This Is Butter.
Succes european și recunoaștere internațională
Oricât de controversată ar fi fost alegerea locației, rezultatul a fost lăudat. În 2021, prima parte a campaniei „The Truth Matters” a fost desemnată cea mai bună reclamă creativă din Europa de către Uniunea Europeană a Radiodifuzorilor (EBU). RTÉ a câștigat aurul la categoria „factual”, în fața unor giganți precum BBC și ARD.
Campania a inclus, pe lângă spotul TV, o serie de patru episoade podcast și difuzări pe radio, platforme digitale și social media.
Controverse recente și un nou spot de 100.000 de euro
RTÉ se află din nou în centrul atenției din cauza unui nou spot promoțional, filmat parțial în redacția din Donnybrook și în studioul de la Bruxelles. De data aceasta, nemulțumirile vin din interior: angajați ai RTÉ critică folosirea de figuranți în locul jurnaliștilor autentici și „înfrumusețarea” redacției cu plante împrumutate și mobilier mutat pentru filmare.
RTÉ susține că decizia a fost una practică – pentru a nu perturba munca redacției – iar fețele actorilor vor fi oricum blurate în versiunea finală.
Directorul general, Kevin Bakhurst, apără campania
În ciuda criticilor, Kevin Bakhurst a declarat că „rapoartele recente despre această reclamă sunt complet inexacte”. Până acum, RTÉ a cheltuit 77.000 de euro dintr-un buget total de 100.000 pentru noua campanie.
Un echilibru delicat între imagine, încredere și costuri
RTÉ afirmă că toate campaniile promoționale sunt dezvoltate de echipa sa creativă internă și de parteneri din sectorul independent, selectați prin licitație publică. Dar rămâne întrebarea: cât de autentică poate fi o campanie despre „adevăr”, dacă realitatea din culise stârnește atâtea suspiciuni?
Într-o epocă în care publicul cere transparență, iar fiecare decizie este disecată online, „adevărul” promovat de RTÉ e pus sub lupă chiar în propria curte.
☘️ Un bărbat cu trecut violent, condamnat la 11 ani de închisoare pentru hărțuirea a trei jurnaliste irlandeze
Un bărbat cu antecedente penale grave, printre care și o condamnare pentru viol, a fost condamnat la 11 ani de închisoare după ce a hărțuit trei jurnaliste ale publicației Sunday World, trimițându-le mesaje repetate, amenințări cu moartea și conținut cu caracter sexual explicit. Printre victime se numără jurnalistele Nicola Tallant, Amanda Brunker și Deirdre Reynolds.
Mark McAnaw, în vârstă de 53 de ani, fost condamnat anterior pentru infracțiuni extrem de violente, inclusiv o agresiune sexuală comisă asupra unei studente străine în 2010, pentru care a fost condamnat la nouă ani de detenție. De asemenea, are condamnări în Irlanda de Nord pentru răpire și agresiuni fizice. A fost eliberat condiționat în iulie 2023, iar luna următoare a comis noile fapte de hărțuire, în contextul în care încă se afla sub restricții legale.
Instanța a aflat că, în decursul lunii august 2023, McAnaw a trimis multiple mesaje agresive și amenințătoare celor trei femei. Mesajele includeau afirmații de o violență extremă, cum ar fi amenințări cu violul și uciderea, și conținut explicit sexual, toate fiind de natură să creeze o stare de teroare psihologică. La un moment dat, bărbatul s-a prezentat personal la sediul redacției din Dublin, iar când i s-a refuzat accesul, a trecut strada într-o cafenea și a fost găsit de Garda în timp ce redacta un nou mesaj către una dintre jurnaliste.
La proces, avocatul său a susținut că McAnaw suferă de schizofrenie, dar acesta refuză tratamentul și nu recunoaște diagnosticul. În prezent, este internat la Spitalul Central de Psihiatrie. Judecătoarea Pauline Codd a subliniat că problemele sale de sănătate mintală nu scuză comportamentul, mai ales în contextul în care refuză în mod activ tratamentul și consumă substanțe interzise.
Instanța a refuzat suspendarea ultimului an de închisoare, întrucât inculpatul a considerat condițiile propuse de eliberare prea restrictive și a refuzat să semneze un angajament legal. Judecătoarea a subliniat gravitatea faptelor, accentuând faptul că victimele sunt femei cu o vizibilitate publică ridicată, ceea ce le expune suplimentar la riscuri și presiuni.
„Într-o societate democratică, libertatea presei și dreptul la libera exprimare trebuie apărate”, a declarat judecătoarea Codd. „Amenințările de o asemenea natură, în special la adresa femeilor aflate în spațiul public, sunt complet inacceptabile și trebuie sancționate ferm.”
Pe lângă condamnarea principală, instanța a impus și o serie de restricții pe viață: McAnaw nu are voie să se apropie de cele trei jurnaliste, de locuințele sau locurile lor de muncă și nu le poate contacta în niciun mod, direct sau indirect. De asemenea, dacă va fi eliberat în viitor, va trebui să rămână sub supraveghere, să urmeze tratamentul prescris și să permită verificarea dispozitivelor sale electronice.
Judecătoarea a elogiat curajul și reziliența celor trei femei, mulțumindu-le pentru fermitatea cu care au înfruntat procesul. De asemenea, a transmis că acest caz trebuie să fie un semnal de alarmă privind pericolele tot mai mari la care sunt expuși jurnaliștii, în special femeile, în era digitală.
☘️ Conturile suspendate pe rețele sociale pot fi contestate oficial: Dublin găzduiește primul centru european de apeluri în era Digital Services Act
Din Dublin vine o veste importantă pentru utilizatorii de rețele sociale din întreaga Europă: a fost lansat Appeals Centre Europe, primul centru independent care oferă o cale alternativă pentru contestarea suspendării conturilor sau a eliminării de conținut de pe platforme precum Facebook, Instagram, TikTok sau YouTube.
Deschis oficial în noiembrie 2024, dar funcțional din ianuarie 2025, acest centru va avea rolul de arbitru într-un context în care milioane de oameni depind de conturile lor pentru muncă, promovare, comunicare sau identitate socială. Până acum, deciziile platformelor puteau fi contestate doar în cadrul intern al rețelei respective — un proces adesea opac și dificil — sau prin instanțele de judecată, o opțiune costisitoare și anevoioasă pentru majoritatea utilizatorilor.
„Pierderea accesului la un cont poate afecta grav viața cuiva, fie că e vorba de venituri, imagine personală sau relații sociale”, a declarat Thomas Hughes, directorul executiv al centrului din Dublin. „Pentru prima dată, cetățenii europeni au o alternativă independentă și accesibilă în fața deciziilor luate de platformele online.”
Cum funcționează centrul și ce înseamnă pentru utilizatori
Appeals Centre Europe a fost certificat de Coimisiún na Meán, autoritatea de reglementare media din Irlanda, drept organism oficial de soluționare extrajudiciară a litigiilor în conformitate cu legislația UE cunoscută sub numele Digital Services Act — un pachet de reguli care reformează felul în care marile platforme digitale funcționează în Europa.
Centrul primește și analizează plângerile cetățenilor și organizațiilor din UE care consideră că au fost suspendați sau sancționați pe nedrept. Deși deciziile nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, platformele sunt obligate să le trateze „cu bună-credință”, ceea ce le transformă într-un factor real de presiune și responsabilizare.
Finanțare și independență: între încredere și suspiciuni
O parte dintre critici și-au exprimat inițial îngrijorarea legată de faptul că finanțarea inițială a venit din partea Meta Oversight Board Trust, însă conducerea centrului a subliniat în mod repetat că acesta funcționează independent și că fondurile viitoare vor proveni din taxele plătite de platforme pentru fiecare caz soluționat.
Utilizatorii nu plătesc momentan nimic pentru a-și susține cazul. În viitor, se preconizează introducerea unei taxe simbolice de 5 euro, care va fi returnată în cazul în care decizia le este favorabilă.
Ce fel de cazuri vor fi analizate
Centrul va examina inclusiv situații în care conținutul a fost eliminat fără o explicație clară, când conturile au fost blocate fără avertismente prealabile sau când apelurile interne ale platformelor nu au fost soluționate într-un mod transparent.
„Această inițiativă aduce un nou standard de responsabilitate în spațiul digital. Nu mai este suficient ca platformele să decidă unilateral ce rămâne sau dispare. Odată cu acest mecanism, vocea utilizatorilor primește un cadru real de protecție,” a spus un expert în reglementare digitală din Bruxelles.
Transparență și extindere viitoare
Centrul din Dublin a anunțat că în această vară va publica primul său raport de transparență, cu detalii despre tipologia cazurilor primite, platformele implicate și deciziile luate. De asemenea, există planuri de extindere a jurisdicției centrului pentru a include și alte platforme sociale, inclusiv cele emergente sau nișate, precum X (fostul Twitter), Reddit sau Twitch.
Un pas mare pentru drepturile digitale în UE
Într-un peisaj digital dominat de algoritmi opaci și decizii automate, Appeals Centre Europe reprezintă o încercare clară de a restabili echilibrul dintre interesele comerciale ale platformelor și drepturile fundamentale ale utilizatorilor.
Această inițiativă vine într-un moment critic în care încrederea publică în rețelele sociale este în declin, iar reglementatorii din toată lumea caută soluții pentru a limita abuzurile, manipularea informației și cenzura arbitrară.
Pentru utilizatorii din România și din întreaga UE, deschiderea acestui centru poate însemna nu doar o speranță, ci și un precedent important. Nu mai sunt complet la mâna platformelor. Vocea lor are, în sfârșit, unde să fie ascultată.
☘️ Un pas decisiv spre incluziune: sistemul de sănătate mintală din Irlanda lansează un ghid dedicat comunității LGBTQIA+
Astăzi, în cadrul Conferinței Naționale LGBT Ireland, autoritățile irlandeze lansează un ghid revoluționar destinat angajaților din domeniul sănătății mintale, menit să asigure un tratament empatic, informat și incluziv pentru persoanele LGBTQIA+ care accesează servicii de sprijin psihologic. Documentul vine însoțit de un set complet de resurse de formare, marcând o etapă esențială în transformarea relației dintre sistemul medical și una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale.
Potrivit Mental Health Commission (MHC), inițiativa urmărește să ofere specialiștilor „ghidaj clar și accesibil” în relaționarea cu persoanele LGBTQIA+, oferindu-le instrumentele necesare pentru a înțelege și trata nevoile acestora într-un mod demn și empatic. Ghidul are la bază o evaluare științifică amplă care relevă dimensiunile îngrijorătoare ale dificultăților mintale cu care se confruntă membrii acestei comunități.
Tulburări psihice și lipsa sprijinului adecvat – o realitate ignorată
Revizuirea care a stat la baza ghidului scoate în evidență o listă lungă de probleme psihice acute, în special în rândul tinerilor LGBTQIA+ și al persoanelor transgender: niveluri ridicate de depresie, anxietate, idei suicidare, tentative de sinucidere și comportamente de auto-vătămare. De asemenea, s-a observat o prevalență crescută a tulburărilor de alimentație, inclusiv anorexie și bulimie, precum și forme severe de depresie perinatală la persoanele din minoritățile sexuale.
Această realitate, deși documentată în mai multe studii importante precum Being LGBTQI+ in Ireland și My LGBTI+ Voice Matters, a fost adesea ignorată sau minimalizată de sistemul de sănătate mintală, în special din cauza lipsei de instruire adecvată a personalului medical și a prejudecăților persistente.
„Nu doar un document, ci un angajament public”
John Farrelly, directorul executiv al MHC, a subliniat că acest ghid nu este doar o măsură administrativă, ci „un răspuns necesar la o realitate greu de ignorat” — aceea că multe persoane LGBTQIA+ trăiesc cu traume nerezolvate, într-un sistem care nu reușește să le ofere siguranța emoțională și sprijinul de care au nevoie.
La rândul său, Paula Fagan, directoarea executivă a LGBT Ireland, a descris documentul ca fiind „un instrument practic, mult așteptat și extrem de necesar”. Ea a atras atenția asupra faptului că, în ultimii ani, starea de sănătate mintală a membrilor comunității LGBTQIA+ s-a deteriorat alarmant, pe fondul unor factori precum discriminarea, izolarea socială și lipsa accesului la servicii adaptate.
Sprijin guvernamental: un mesaj de normalitate și empatie
Ministra de stat pentru sănătate mintală, Mary Butler, a salutat lansarea ghidului și a subliniat importanța sa pentru construirea unui sistem de sănătate care să inspire încredere tuturor beneficiarilor: „Oricine apelează la serviciile de sănătate mintală trebuie să simtă că va fi tratat cu compasiune, înțelegere și fără niciun fel de prejudecată.”
Butler a lansat un apel către toate instituțiile implicate să implementeze „fără întârziere” măsurile concrete prevăzute în acest ghid, considerând că acesta poate deveni un model pentru alte state europene.
Un început cu adevărat nou?
Deși lansarea ghidului este un pas important, rămâne de văzut în ce măsură va fi implementat eficient la nivel național și dacă va genera o schimbare reală în viața celor afectați. Experiențele traumatice ale persoanelor LGBTQIA+ în interacțiunea cu sistemul medical nu sunt rare, iar lipsa de instruire specifică a personalului este un obstacol major.
Totuși, această inițiativă este un semn clar că Irlanda, o țară care în urmă cu două decenii incrimina homosexualitatea, a parcurs un drum lung și se angajează ferm să își protejeze toți cetățenii — indiferent de orientarea lor sexuală sau identitatea de gen — cu demnitate, compasiune și responsabilitate.
