๐Ÿ€ O romรขncฤƒ trebuie sฤƒ primeascฤƒ 15.000 de euro pentru cฤƒ i-a fost รฎncฤƒlcat dreptul la salariul minim

Ana Lฤƒcrฤƒmioara Manciu a contactat echipa Informaศ›ia IRL ศ™i ne-a spus cฤƒ ar vrea ca toศ›i romรขnii sฤƒ ศ™tie de cazul ei, sฤƒ nu se lase exploataศ›i, plฤƒtiศ›i sub salariul minim ศ™i sฤƒ ศ™tie cฤƒ pot cรขศ™tiga astfel de cazuri รฎmpotriva angajatorilor care exploateazฤƒ angajaศ›ii. Ana spune cฤƒ este cel de-al treilea caz, cรขศ™tigat รฎmpotriva aceluiaศ™i angajator, douฤƒ cazuri fiind publice ศ™i unul cu caracter confidenศ›ial.

Ultimul caz

Proprietarul fermei de ciuperci a fost obligat sฤƒ plฤƒteascฤƒ 15.000 de euro romรขncei Ana Lฤƒcrฤƒmioara Manciu pentru cฤƒ nu i-a plฤƒtit salariul minim pentru o sฤƒptฤƒmรขnฤƒ de 80 de ore, ascunzรขnd รฎn acelaศ™i timp detaliile falsificate privind orele de lucru atunci cรขnd le-a semnat.

Arbitrul Comisiei pentru relaศ›ii la locul de muncฤƒ, care a investigat plรขngerea, a catalogat acest lucru drept “o รฎncฤƒlcare extrem de gravฤƒ a drepturilor sale de muncฤƒ”.

Ana Lacramioara Manciu a depus o plรขngere รฎn temeiul Legii naศ›ionale privind salariul minim รฎmpotriva producฤƒtorului de ciuperci Co Tipperary Stablefield Limited, susศ›inรขnd cฤƒ a cรขศ™tigat doar 2093 de euro pe lunฤƒ pentru o sฤƒptฤƒmรขnฤƒ de lucru de 85 de ore de muncฤƒ.

Compania este deศ›inutฤƒ de Thomas ศ™i Eleanor Sweeney din Killeatin, Clogheen, Co Tipperary.

Comisia a fost informatฤƒ cฤƒ doamna Manciu a cรขศ™tigat รฎntre 4,06 ศ™i 6,17 euro pe orฤƒ รฎn timp ce lucra pentru aceastฤƒ companie รฎntre 2012 ศ™i 2016.

รŽn cadrul probatoriului, aceasta a declarat cฤƒ a venit รฎn Irlanda รฎn 2012 din Romรขnia pentru a gฤƒsi un loc de muncฤƒ ศ™i a gฤƒsit un loc de muncฤƒ ca culegฤƒtor la ferma รฎn cauzฤƒ.

Ea a spus cฤƒ a fost surprinsฤƒ cฤƒ a fost ศ›inutฤƒ sฤƒ lucreze pรขnฤƒ la ora 22.00 – dar alศ›i angajaศ›i i-au spus cฤƒ nu conta cรขt timp lucra, ci cฤƒ accentul era pus pe greutatea ciupercilor culese – personalul fiind plฤƒtit cu 30-33 de cenศ›i pentru fiecare kilogram.

Ea a fost promovatฤƒ รฎn mod repetat ศ™i, รฎn cele din urmฤƒ, a ajuns la postul de supervizor al recoltei, a spus ea, iar salariul ei a crescut de la 1.600 de euro brut la 2.093 de euro.

Aceasta รฎnsemna sฤƒ รฎnceapฤƒ de la ora 6 dimineaศ›a pentru a se รฎntรขlni cu culegฤƒtorii la faศ›a locului, iar ziua de lucru se termina abia la ora 21.30, a spus ea, avรขnd adesea doar o zi liberฤƒ pe sฤƒptฤƒmรขnฤƒ sau chiar deloc.

Ea a spus cฤƒ o parte din munca ei consta รฎn a-i chema pe angajaศ›i la un birou, unde li se cerea sฤƒ semneze un fluturaศ™ de salariu ศ™i o a doua paginฤƒ care iniศ›ial pฤƒrea a fi goalฤƒ – dar despre care a aflat mai tรขrziu cฤƒ conศ›inea un detaliu al orelor lucrate pe sฤƒptฤƒmรขnฤƒ.

Ea a declarat cฤƒ “respondentul รฎศ™i ศ›inea mรขna pe pagina de pe birou, astfel รฎncรขt angajatul nu putea sฤƒ vadฤƒ sau sฤƒ revizuiascฤƒ orele de muncฤƒ”.

Ea a spus cฤƒ s-a uitat la documentaศ›ia soศ›ului ei, care indica faptul cฤƒ, รฎn cazul รฎn care acesta a cules 1.000 kg de ciuperci, aceasta ar fi fost รฎmpฤƒrศ›itฤƒ la 30 de cenศ›i – ceea ce indica un salariu orar fals de 9 euro.

“Orele de lucru erau modificate รฎn mod regulat, dacฤƒ nu chiar zilnic, de cฤƒtre [Thomas] Sweeney”, a declarat doamna Manciu, adฤƒugรขnd cฤƒ รฎl putea vedea fฤƒcรขnd modificฤƒri รฎn timp real atunci cรขnd se conecta la computerul ei cu ajutorul unui software de acces de la distanศ›ฤƒ.

Doamna Manciu a prezentat capturi de ecran ale sistemului de pontaj pentru mai multe date, inclusiv pentru data de 5 februarie 2015, cรขnd a intrat la ora 6.05 ศ™i a ieศ™it la 21.56 – o zi de lucru de 15 ore ศ™i 12 minute, cu 70 de minute deduse pentru pauze.

Ea a declarat cฤƒ i s-a cerut sฤƒ semneze o foaie de analizฤƒ a salariului pentru acea lunฤƒ, ca de obicei, fฤƒrฤƒ sฤƒ vadฤƒ ce scrie pe ea.

Ulterior, a aflat cฤƒ aceasta indica faptul cฤƒ a lucrat doar 6,58 ore pe 5 februarie 2015, a declarat ea รฎn faศ›a comisiei.

Ea a dat trei exemple similare รฎn care sistemul de pontaj a รฎnregistrat ore cu mult peste ceea ce indica cealaltฤƒ foaie รฎn 2015 ศ™i 2016.

Compania nu a prezentat nicio probฤƒ รฎn apฤƒrarea sa ศ™i a fฤƒcut doar observaศ›ii juridice prin care s-a opus ca acest caz sฤƒ fie audiat.

รŽn cazul precedent, รฎn octombrie 2019, doamnei Manciu i s-au acordat 21.000 de euro dupฤƒ ce Tribunalul Muncii a anulat o decizie anterioarฤƒ a Comisiei pentru relaศ›ii la locul de muncฤƒ privind cererile de platฤƒ a concediului de odihnฤƒ ศ™i a concediului anual formulate รฎn temeiul Legii privind organizarea timpului de lucru.

Stablefield a susศ›inut de la รฎnceput cฤƒ cererea รฎn temeiul Legii naศ›ionale privind salariul minim ar trebui sฤƒ fie respinsฤƒ, deoarece fusese deja tratatฤƒ prin intermediul unei inspecศ›ii, care a fost pronunศ›atฤƒ รฎmpotriva companiei ศ™i a dus la “o notificare de conformitate, o notificare de sancศ›iune fixฤƒ ศ™i o audiere penalฤƒ”.

Rachel O’Flynn BL, pentru companie, a declarat cฤƒ inspectorul a fฤƒcut o investigaศ›ie asupra tuturor aspectelor cazului, inclusiv asupra plฤƒศ›ii insuficiente a salariilor รฎntr-un “raport de mare anvergurฤƒ”.

“Fie cฤƒ este corect sau nu”, a spus ea, comisia a luat o decizie รฎn acest caz รฎn 2017. Ea a susศ›inut cฤƒ doamna Manciu a fฤƒcut apel la cinci dintre plรขngerile sale iniศ›iale, dar nu ศ™i la aceasta.

Sharon Dillon-Lyons BL, care a apฤƒrut pentru doamna Manciu, a susศ›inut cฤƒ nu existฤƒ nicio dovadฤƒ cฤƒ ancheta sau urmฤƒrirea penalฤƒ se referฤƒ la plฤƒศ›i insuficiente.

Ea a declarat cฤƒ clienta sa a solicitat iniศ›ial adjudecarea cererii sale de platฤƒ ศ™i cฤƒ singura cerere de inspecศ›ie se referea la faptul cฤƒ nu a primit o declaraศ›ie privind rata orarฤƒ de platฤƒ – aspecte tratate รฎn diferite secศ›iuni ale Legii naศ›ionale privind salariul minim.

Dna Dillon-Lyons a declarat cฤƒ, deศ™i adjudecฤƒtorul anterior รฎn acest caz fฤƒcuse referire la o reclamaศ›ie รฎn temeiul articolului 24 din Legea naศ›ionalฤƒ privind salariul minim, aceastฤƒ reclamaศ›ie nu a fost prezentatฤƒ รฎn mod corespunzฤƒtor รฎn faศ›a comisiei, deoarece nu s-a solicitat o declaraศ›ie privind rata orarฤƒ de platฤƒ a dnei Manciu.

Aceasta a susศ›inut cฤƒ clienta sa a solicitat o declaraศ›ie privind rata orarฤƒ de platฤƒ รฎn reclamaศ›ia sa iniศ›ialฤƒ din 2016, dar cฤƒ aceasta nu a fost trimisฤƒ รฎnapoi รฎn termenul de patru sฤƒptฤƒmรขni necesar.

Ofiศ›erul de adjudecare รšna Glazier-Farmer a acceptat cฤƒ avea competenศ›a de a audia cazul.

Aceasta a declarat cฤƒ doamna Manciu a fost “ศ›inutฤƒ รฎn mod intenศ›ionat รฎn รฎntuneric รฎn ceea ce priveศ™te cรขt cรขศ™tiga pe orฤƒ sau chiar cฤƒ avea dreptul la un salariu minim pentru un loc de muncฤƒ solicitant de 80 de ore pe sฤƒptฤƒmรขnฤƒ”.

Reclamanta ศ™i-a prezentat mฤƒrturia cu “detalii ศ™i claritate excepศ›ionale” ศ™i a spus cฤƒ aceasta a fost acceptatฤƒ รฎn รฎntregime.ย “Falsificarea orelor de lucru cu intenศ›ia clarฤƒ de a o รฎnศ™ela pe reclamantฤƒ ศ™i de a o plฤƒti cu mult mai puศ›in decรขt salariul minim naศ›ional reprezintฤƒ cea mai odioasฤƒ รฎncฤƒlcare a drepturilor sale de muncฤƒ”, a declarat doamna Glazier-Farmer. “Pรขrรขtul a cฤƒutat sฤƒ profite de reclamantฤƒ , care, dupฤƒ cum a recunoscut ea รฎnsฤƒศ™i, nu era familiarizatฤƒ cu drepturile sale de angajare la sosirea รฎn aceastฤƒ ศ›arฤƒ.”

๐Ÿ€ CCPC a primit 83 de plรขngeri privind creศ™terea preศ›urilor la carburanศ›i

Comisia pentru Concurenศ›ฤƒ ศ™i Protecศ›ia Consumatorilor (CCPC) a confirmat cฤƒ desfฤƒศ™oarฤƒ รฎn prezent activitฤƒศ›i de conformare รฎn legฤƒturฤƒ cu afiศ™area preศ›urilor pentru comercianศ›ii cu amฤƒnuntul de carburanศ›i.

Aceasta a primit 83 de plรขngeri รฎn cursul sฤƒptฤƒmรขnii trecute, รฎn timp ce ศ™oferii au รฎnregistrat preศ›uri record la pompฤƒ.

CCPC a scris benzinฤƒriilor pentru a le reaminti obligaศ›iile care le revin รฎn conformitate cu legislaศ›ia privind protecศ›ia consumatorilor, precum ศ™i unei asociaศ›ii comerciale, avertizรขndu-le sฤƒ facฤƒ declaraศ›ii publice cu privire la viitoarele creศ™teri ale preศ›urilor la carburanศ›i.

Miercuri, รฎn Dรกil, รฎnainte de un vot de urgenศ›ฤƒ pentru reducerea accizelor, Ged Nash, membru al Partidului Laburist, a declarat cฤƒ “existฤƒ un loc special รฎn iad pentru operatorii de pompe de benzinฤƒ care au crescut preศ›urile” รฎnainte de reducerile fiscale planificate.

Michael Grubb, profesor de energie ศ™i schimbฤƒri climatice la University College London, a declarat cฤƒ producฤƒtorii de petrol obศ›in profituri uriaศ™e de pe urma pieศ›ei actuale a carburanศ›ilor.

Dl Grubb a declarat: “Dupฤƒ ce ศ™i-au stabilit cotele, dacฤƒ ruศ™ii s-ar retrage din acest sistem รฎn ceea ce priveศ™te aprovizionarea, am vฤƒzut ce se รฎntรขmplฤƒ cu preศ›ul petrolului. Dacฤƒ poศ›i vinde tot ceea ce ai convenit sฤƒ produci la 137 de dolari pe baril sau mai mult, de ce ai accepta sฤƒ pompezi mai mult pentru ca preศ›ul sฤƒ scadฤƒ. Aศ™adar, una dintre caracteristicile actualei crize este cฤƒ cei care vรขnd combustibili fosili fac o adevฤƒratฤƒ crimฤƒ รฎn prezent.”


๐Ÿ€ Un motociclist ศ™i-a pierdut viaศ›a รฎntr-o coliziune cu o dubฤƒ รฎn Co Limerick

Numฤƒrul celor care ศ™i-au pierdut viaศ›a pe drumurile din Irlanda este mai mult decรขt dublu faศ›ฤƒ de perioada similarฤƒ a anului trecut

Un motociclist a fost ucis รฎn urma unui accident cu o furgonetฤƒ pe N69 Coast Road, la Askeaton, Co. Limerick.ย Accidentul a avut loc sรขmbฤƒtฤƒ, รฎn jurul orei 13.30.

Motociclistul, un bฤƒrbat รฎn vรขrstฤƒ de aproximativ 30 de ani, a fost declarat mort la faศ›a locului. Trupul sฤƒu a fost transportat la Spitalul Universitar din Limerick. ศ˜oferul dubei, un bฤƒrbat รฎn vรขrstฤƒ de 50 de ani, a fost transportat la Spitalul Universitar din Limerick pentru a fi tratat pentru rฤƒni care se crede cฤƒ nu รฎi pun viaศ›a รฎn pericol.

ศ˜oseaua a fost รฎnchisฤƒ sรขmbฤƒtฤƒ seara pentru a permite efectuarea unei examinฤƒri tehnice de cฤƒtre anchetatorii criminaliศ™ti รฎn cazul unei coliziuni, fiind instituite devieri locale.

Garda a cerut tuturor celor care ar fi putut fi martori ai coliziunii sau oricฤƒrui utilizator al drumului care ar putea avea รฎnregistrฤƒri de pe camerele de luat vederi, sฤƒ le punฤƒ la dispoziศ›ia gardienilor.

Decesul urmeazฤƒ dupฤƒ o creศ™tere bruscฤƒ a numฤƒrului de motocicliศ™ti uciศ™i pe drumurile din Irlanda รฎn primele sฤƒptฤƒmรขni ale acestui an. Bฤƒrbatul ucis รฎn apropiere de Askeaton sรขmbฤƒtฤƒ a fost al optulea motociclist care a murit de la รฎnceputul anului.

Brian Farrell, de la Autoritatea pentru Siguranศ›a Rutierฤƒ, a declarat cฤƒ este “deosebit de รฎngrijorฤƒtor” faptul cฤƒ numฤƒrul persoanelor ucise pe drumurile din stat รฎn acest an a ajuns la 37, cu aproximativ 22 mai mult decรขt รฎn perioada similarฤƒ a anului trecut.

El a spus cฤƒ aceastฤƒ creศ™tere include o tendinศ›ฤƒ รฎngrijorฤƒtoare pentru motocicliศ™ti, deoarece numฤƒrul celor uciศ™i a crescut la 22 รฎn 2021, o creศ™tere de cinci decese faศ›ฤƒ de 2020.

Dl Farrell a declarat cฤƒ numฤƒrul total de uciศ™i a fost un motiv de “รฎngrijorare extremฤƒ” ศ™i a subliniat cฤƒ “ar trebui sฤƒ vฤƒ รฎntoarceศ›i รฎn urmฤƒ cu un numฤƒr lung de ani pentru a vedea atรขt de mulศ›i motocicliศ™ti uciศ™i”. Sezonul de motociclete este de obicei din aprilie pรขnฤƒ รฎn septembrie, iar acesta nici mฤƒcar nu a รฎnceput รฎncฤƒ”.

Dl Farrell a declarat cฤƒ sfatul autoritฤƒศ›ii a fost ca motocicliศ™tii sฤƒ acorde o atenศ›ie deosebitฤƒ purtฤƒrii de รฎmbrฤƒcฤƒminte de protecศ›ie, cum ar fi cฤƒศ™ti, jachete cฤƒptuศ™ite ศ™i protecศ›ie specialฤƒ รฎntฤƒritฤƒ pentru coate, genunchi ศ™i alte articulaศ›ii. Viteza a fost un factor รฎn multe dintre decese ศ™i atรขt motocicliศ™tii, cรขt ศ™i ศ™oferii de vehicule cu patru roศ›i ar trebui sฤƒ fie conศ™tienศ›i de vulnerabilitatea bicicliศ™tilor, a spus dl Farrell.

Cu toate acestea, Michael Noonan, de la Asociaศ›ia irlandezฤƒ a motocicliศ™tilor, rฤƒspunzรขnd la รฎntrebฤƒrile legate de numฤƒrul de motocicliศ™ti uciศ™i, a declarat cฤƒ a pune responsabilitatea pe seama comportamentului motocicliศ™tilor รฎnseamnฤƒ sฤƒ nu se ศ›inฤƒ cont de realitatea a ceea ce se รฎntรขmplฤƒ pe ศ™osele.

El a spus cฤƒ, รฎn majoritatea cazurilor, motocicliศ™tii nu sunt responsabili de accidente. El a spus cฤƒ atunci cรขnd o maศ™inฤƒ iese de pe un drum lateral รฎn faศ›a unui motociclist “nu poศ›i face nimic”. Dl Noonan a declarat cฤƒ organizaศ›ia sa a efectuat numeroase cercetฤƒri cu privire la aceastฤƒ problemฤƒ, รฎmpreunฤƒ cu alte asociaศ›ii europene ศ™i cu Parlamentul European, iar concluziile au fost cฤƒ ศ™oferii profesioniศ™ti nu sunt implicaศ›i รฎn aceste accidente. Acesta a spus cฤƒ, “รฎn general, este vorba de un idiot รฎntr-o maศ™inฤƒ”.

Grupul de siguranศ›ฤƒ rutierฤƒ Parc, fondat de Susan Gray รฎn 2006 dupฤƒ ce soศ›ul ei, Steve, a murit รฎntr-o coliziune rutierฤƒ, s-a declarat “alarmat” de numฤƒrul de morศ›i pe drumurile statului pรขnฤƒ acum รฎn acest an. Parc, care รฎnseamnฤƒ “Promovarea conศ™tientizฤƒrii, responsabilitฤƒศ›ii ศ™i atenศ›iei pe ศ™osele”, a declarat cฤƒ problema motocicliศ™tilor este “un motiv de รฎngrijorare”.

Potrivit unei analize, realizatฤƒ de RSA, a statisticilor provizorii ale Garda din 2021, 27% dintre ศ™oferii ศ™i pasagerii uciศ™i รฎn coliziuni rutiere, nu purtau centura de siguranศ›ฤƒ รฎn momentul accidentului. Analiza datelor provizorii privind coliziunile din 2017 pรขnฤƒ รฎn 2020 aratฤƒ cฤƒ 10 la sutฤƒ dintre ocupanศ›ii vehiculelor grav rฤƒniศ›i nu purtau centura de siguranศ›ฤƒ.

Cercetarea a constatat cฤƒ, deศ™i 96% dintre automobiliศ™ti spun cฤƒ folosesc รฎntotdeauna centura de siguranศ›ฤƒ รฎn calitate de ศ™ofer, aceastฤƒ cifrฤƒ scade la 83% atunci cรขnd persoanele cฤƒlฤƒtoresc pe bancheta din spate a unui autovehicul.

๐Ÿ€ Primul Ministru al Irlandei รฎndeamnฤƒ populaศ›ia sฤƒ รฎศ™i facฤƒ vaccinul de rapel dupฤƒ creศ™terea numฤƒrului de cazuri de Covid

Dl Martin a declarat cฤƒ situaศ›ia din spitalele din รฎntreaga ศ›arฤƒ este “foarte dificilฤƒ”.

Taoiseach Micheรกl Martin a declarat cฤƒ creศ™terea numฤƒrului de cazuri de Covid-19 din ultimele zile este o dovadฤƒ cฤƒ mai multe persoane trebuie sฤƒ รฎศ™i facฤƒ vaccinurile de rapel pentru a proteja comunitatea รฎn general.

Aproape 16.000 de cazuri noi de Covid-19 au fost confirmate vineri de cฤƒtre Departamentul de Sฤƒnฤƒtate, iar rata de pozitivitate pe ศ™apte zile a crescut la 34,1%, de la 30,4% vinerea trecutฤƒ ศ™i 27,9% รฎn urmฤƒ cu douฤƒ sฤƒptฤƒmรขni.

Cele mai recente cifre aratฤƒ cฤƒ 907 pacienศ›i cu Covid se aflฤƒ รฎn spitale, 37 dintre ei fiind trataศ›i รฎn unitฤƒศ›i de terapie intensivฤƒ (UTI).ย Pรขnฤƒ รฎn prezent, รฎn Irlanda au fost administrate 2,8 milioane de doze booster, dar Taoiseach spune cฤƒ este nevoie de mai multe doze booster.

Dl Martin a declarat cฤƒ situaศ›ia din spitalele din รฎntreaga ศ›arฤƒ este “foarte dificilฤƒ” ศ™i va fi aศ™a ศ™i รฎn urmฤƒtoarele sฤƒptฤƒmรขni.ย “Urmฤƒrim รฎndeaproape situaศ›ia”, a spus el.ย “Este absolut esenศ›ial ca oamenii sฤƒ primeascฤƒ rapelurile, deoarece chiar ศ™i dovezile celor din spitale, cei aflaศ›i รฎn dificultate sunt cei care nu s-au vaccinat.ย “Problema รฎn spitalele noastre este, bineรฎnศ›eles, cฤƒ odatฤƒ ce o persoanฤƒ este diagnosticatฤƒ ca avรขnd Covid, acest lucru duce la o รฎntreagฤƒ gamฤƒ de intervenศ›ii de izolare de cฤƒtre spital ศ™i reduce capacitatea. Acesta este impactul asupra serviciului spitalicesc, care este problematic.”

ศ˜eful Departamentului de Sฤƒnฤƒtate Internaศ›ionalฤƒ de la Colegiul Regal de Chirurgie, profesorul Sam McConkey, a declarat cฤƒ Covid รฎncฤƒ se “rฤƒspรขndeศ™te pe scarฤƒ largฤƒ” รฎn Irlanda, dar este “liniศ™tit” cฤƒ nu vฤƒd un numฤƒr mare de persoane foarte bolnave รฎn spital sau la terapie intensivฤƒ, sau care au nevoie de cantitฤƒศ›i masive de oxigen, aศ™a cum s-a รฎntรขmplat anul trecut ศ™i anul precedent.

“I-aศ™ รฎncuraja รฎn continuare pe toศ›i cei care nu sunt รฎncฤƒ vaccinaศ›i sฤƒ se vaccineze, asta face ca situaศ›ia sฤƒ fie mult mai uศ™oarฤƒ”, a spus el.

“Avรขnd รฎn vedere toate celelalte lucruri oribile care se รฎntรขmplฤƒ รฎn jurul nostru, nu este un fel de prioritate naศ›ionalฤƒ รฎn acest stadiu, dar pentru oamenii nefericiศ›i care o au, รฎn special dacฤƒ cei imunocompromiศ™i nu sunt vaccinaศ›i, este รฎncฤƒ o preocupare individualฤƒ pentru acele persoane”.

๐Ÿ€ Unii dintre cei care au pฤƒrฤƒsit sistemul de รฎngrijire au devenit “sceptici ai covidului”

Unii tineri care au ieศ™it recent din sistemul de รฎngrijire au devenit “sceptici faศ›ฤƒ de Covid”, รฎn timp ce mulศ›i alศ›ii ศ™i-au vฤƒzut problemele exacerbate de pandemie.

Acest lucru reiese dintr-un nou studiu realizat de cadrele universitare de la Trinity College Dublin.

Raportul se intituleazฤƒ One more adversity (รŽncฤƒ o adversitate): Experienศ›a trฤƒitฤƒ de persoanele care au pฤƒrฤƒsit sistemul de รฎngrijire รฎn Irlanda รฎn timpul pandemiei Covid-19 ศ™i a fost scris de profesorul Robbie Gilligan, Dr. Eavan Brady ศ™i Laura Cullen de la Trinity College Dublin.

Pe baza experienศ›elor a 16 tineri, raportul a constatat cฤƒ, รฎn ceea ce priveศ™te provocฤƒrile comune – cum ar fi decesul unei persoane dragi sau pierderea locului de muncฤƒ – “Covid poate face aceste experienศ›e ศ™i mai dificile, deoarece mulศ›i dintre cei care au pฤƒrฤƒsit sistemul de รฎngrijire ar putea fi nevoiศ›i sฤƒ negocieze aceste situaศ›ii fฤƒrฤƒ sprijinul pe care alศ›i tineri ar putea sฤƒ รฎl aibฤƒ”.

Unul dintre cei care au pฤƒrฤƒsit sistemul de รฎngrijire ศ™i-a pierdut bunica ศ™i, potrivit raportului: “Trecerea la studii online ศ™i izolarea socialฤƒ forศ›atฤƒ l-au izolat de sprijinul protector al รฎntรขlnirii cu prietenii รฎn persoanฤƒ. Covidul a adus la cunoศ™tinศ›ฤƒ fragilitatea sprijinului sฤƒu social รฎn mijlocul durerii pentru pierderea marelui sฤƒu susศ›inฤƒtor din copilฤƒrie.”

Un alt beneficiar de รฎngrijire ศ™i-a pierdut bunicul din cauza lui Covid, iar un alt beneficiar de รฎngrijire ศ™i-a pierdut tatฤƒl biologic.

A existat, de asemenea, un sentiment de deconectare pentru unii dintre cei care au pฤƒrฤƒsit sistemul de รฎngrijire, care nu au simศ›it cฤƒ au avut o infrastructurฤƒ familialฤƒ pe care sฤƒ se bazeze. O persoanฤƒ intervievatฤƒ a spus: “Mฤƒ trezesc, fumez o ศ›igarฤƒ, mฤƒ duc sฤƒ fac pipi ศ™i stau รฎn pat ศ™i mฤƒ uit la televizor.โ€ฏ” Ea a spus cฤƒ acesta a fost modelul din ultimul an.

De asemenea, au fost perturbate locurile de muncฤƒ ศ™i au avut un impact asupra unor persoane care s-au confruntat cu izolare, singurฤƒtate ศ™i dificultฤƒศ›i de sฤƒnฤƒtate mintalฤƒ.

“De asemenea, ei s-au vฤƒzut pe ei รฎnศ™iศ™i ca fฤƒcรขnd eforturi pentru a reduce riscul pentru toatฤƒ lumea prin comportamentul lor. Am constatat cฤƒ participanศ›ii au fost รฎn general pozitivi รฎn ceea ce priveศ™te รฎntรขlnirile lor cu profesioniศ™tii ศ™i serviciile.”

ศ˜i, potrivit raportului: “Am gฤƒsit un tรขnฤƒr care a rฤƒmas un sceptic dezabฤƒtut รฎn faศ›a dovezilor despre Covid. Tony (18 ani) nu s-a sfiit sฤƒ รฎศ™i exprime opiniile:

“T: Nu, ca ศ™i cum… รฎmi place Covid… ca sฤƒ fiu sincer, pฤƒrerea mea este cฤƒ este o grฤƒmadฤƒ de prostii. Aศ™a este. Nici mฤƒcar nu are sens, de ce sฤƒ รฎnchizi o grฤƒmadฤƒ de locuri pentru un virus, sunt o mulศ›ime de viruศ™i, nu doar Covid, ci ศ™i gripe, de toate.”

Prietenii ศ™i pฤƒrinศ›ii adoptivi au ajutat ศ™i, potrivit autorilor raportului: “Am identificat douฤƒ mesaje cheie รฎn toate cele spuse de participanศ›i. รŽn primul rรขnd, relaศ›iile au fost de cea mai mare importanศ›ฤƒ รฎn viaศ›a lor – รฎn perioada Covid ศ™i dincolo de ea. Per ansamblu, respondenศ›ii au considerat cฤƒ relaศ›iile sunt o sursฤƒ de putere ศ™i de sprijin รฎn viaศ›a lor. รŽn ciuda acestui aspect, au existat ศ™i cazuri รฎn care relaศ›iile au fost o sursฤƒ de stres ศ™i frustrare.

“Cea mai bunฤƒ protecศ›ie รฎmpotriva adversitฤƒศ›ii ศ™i a precaritฤƒศ›ii รฎn diferitele lor forme pฤƒrea sฤƒ se regฤƒseascฤƒ รฎn accesul la sistemele de sprijin din viaศ›a participanศ›ilor.

“O trฤƒsฤƒturฤƒ izbitoare a constatฤƒrilor noastre a fost cรขt de mult au subliniat participanศ›ii sprijinul din partea unor surse neprofesionale.

“Pe baza studiului nostru, considerฤƒm cฤƒ ar fi oportun sฤƒ ne gรขndim la modul cel mai bun de a oferi sprijin pentru a reflecta diversitatea nevoilor ศ™i a capacitฤƒศ›ilor din populaศ›ia celor care au pฤƒrฤƒsit sistemul de รฎngrijire.”

*https://covidandcareleavers.wordpress.com/publications/