๐ O romรขncฤ trebuie sฤ primeascฤ 15.000 de euro pentru cฤ i-a fost รฎncฤlcat dreptul la salariul minim
Ana Lฤcrฤmioara Manciu a contactat echipa Informaศia IRL ศi ne-a spus cฤ ar vrea ca toศi romรขnii sฤ ศtie de cazul ei, sฤ nu se lase exploataศi, plฤtiศi sub salariul minim ศi sฤ ศtie cฤ pot cรขศtiga astfel de cazuri รฎmpotriva angajatorilor care exploateazฤ angajaศii. Ana spune cฤ este cel de-al treilea caz, cรขศtigat รฎmpotriva aceluiaศi angajator, douฤ cazuri fiind publice ศi unul cu caracter confidenศial.
Ultimul caz
Proprietarul fermei de ciuperci a fost obligat sฤ plฤteascฤ 15.000 de euro romรขncei Ana Lฤcrฤmioara Manciu pentru cฤ nu i-a plฤtit salariul minim pentru o sฤptฤmรขnฤ de 80 de ore, ascunzรขnd รฎn acelaศi timp detaliile falsificate privind orele de lucru atunci cรขnd le-a semnat.
Arbitrul Comisiei pentru relaศii la locul de muncฤ, care a investigat plรขngerea, a catalogat acest lucru drept “o รฎncฤlcare extrem de gravฤ a drepturilor sale de muncฤ”.
Ana Lacramioara Manciu a depus o plรขngere รฎn temeiul Legii naศionale privind salariul minim รฎmpotriva producฤtorului de ciuperci Co Tipperary Stablefield Limited, susศinรขnd cฤ a cรขศtigat doar 2093 de euro pe lunฤ pentru o sฤptฤmรขnฤ de lucru de 85 de ore de muncฤ.
Compania este deศinutฤ de Thomas ศi Eleanor Sweeney din Killeatin, Clogheen, Co Tipperary.
Comisia a fost informatฤ cฤ doamna Manciu a cรขศtigat รฎntre 4,06 ศi 6,17 euro pe orฤ รฎn timp ce lucra pentru aceastฤ companie รฎntre 2012 ศi 2016.
รn cadrul probatoriului, aceasta a declarat cฤ a venit รฎn Irlanda รฎn 2012 din Romรขnia pentru a gฤsi un loc de muncฤ ศi a gฤsit un loc de muncฤ ca culegฤtor la ferma รฎn cauzฤ.
Ea a spus cฤ a fost surprinsฤ cฤ a fost ศinutฤ sฤ lucreze pรขnฤ la ora 22.00 – dar alศi angajaศi i-au spus cฤ nu conta cรขt timp lucra, ci cฤ accentul era pus pe greutatea ciupercilor culese – personalul fiind plฤtit cu 30-33 de cenศi pentru fiecare kilogram.
Ea a fost promovatฤ รฎn mod repetat ศi, รฎn cele din urmฤ, a ajuns la postul de supervizor al recoltei, a spus ea, iar salariul ei a crescut de la 1.600 de euro brut la 2.093 de euro.
Aceasta รฎnsemna sฤ รฎnceapฤ de la ora 6 dimineaศa pentru a se รฎntรขlni cu culegฤtorii la faศa locului, iar ziua de lucru se termina abia la ora 21.30, a spus ea, avรขnd adesea doar o zi liberฤ pe sฤptฤmรขnฤ sau chiar deloc.
Ea a spus cฤ o parte din munca ei consta รฎn a-i chema pe angajaศi la un birou, unde li se cerea sฤ semneze un fluturaศ de salariu ศi o a doua paginฤ care iniศial pฤrea a fi goalฤ – dar despre care a aflat mai tรขrziu cฤ conศinea un detaliu al orelor lucrate pe sฤptฤmรขnฤ.
Ea a declarat cฤ “respondentul รฎศi ศinea mรขna pe pagina de pe birou, astfel รฎncรขt angajatul nu putea sฤ vadฤ sau sฤ revizuiascฤ orele de muncฤ”.
Ea a spus cฤ s-a uitat la documentaศia soศului ei, care indica faptul cฤ, รฎn cazul รฎn care acesta a cules 1.000 kg de ciuperci, aceasta ar fi fost รฎmpฤrศitฤ la 30 de cenศi – ceea ce indica un salariu orar fals de 9 euro.
“Orele de lucru erau modificate รฎn mod regulat, dacฤ nu chiar zilnic, de cฤtre [Thomas] Sweeney”, a declarat doamna Manciu, adฤugรขnd cฤ รฎl putea vedea fฤcรขnd modificฤri รฎn timp real atunci cรขnd se conecta la computerul ei cu ajutorul unui software de acces de la distanศฤ.
Doamna Manciu a prezentat capturi de ecran ale sistemului de pontaj pentru mai multe date, inclusiv pentru data de 5 februarie 2015, cรขnd a intrat la ora 6.05 ศi a ieศit la 21.56 – o zi de lucru de 15 ore ศi 12 minute, cu 70 de minute deduse pentru pauze.
Ea a declarat cฤ i s-a cerut sฤ semneze o foaie de analizฤ a salariului pentru acea lunฤ, ca de obicei, fฤrฤ sฤ vadฤ ce scrie pe ea.
Ulterior, a aflat cฤ aceasta indica faptul cฤ a lucrat doar 6,58 ore pe 5 februarie 2015, a declarat ea รฎn faศa comisiei.
Ea a dat trei exemple similare รฎn care sistemul de pontaj a รฎnregistrat ore cu mult peste ceea ce indica cealaltฤ foaie รฎn 2015 ศi 2016.
Compania nu a prezentat nicio probฤ รฎn apฤrarea sa ศi a fฤcut doar observaศii juridice prin care s-a opus ca acest caz sฤ fie audiat.
รn cazul precedent, รฎn octombrie 2019, doamnei Manciu i s-au acordat 21.000 de euro dupฤ ce Tribunalul Muncii a anulat o decizie anterioarฤ a Comisiei pentru relaศii la locul de muncฤ privind cererile de platฤ a concediului de odihnฤ ศi a concediului anual formulate รฎn temeiul Legii privind organizarea timpului de lucru.
Stablefield a susศinut de la รฎnceput cฤ cererea รฎn temeiul Legii naศionale privind salariul minim ar trebui sฤ fie respinsฤ, deoarece fusese deja tratatฤ prin intermediul unei inspecศii, care a fost pronunศatฤ รฎmpotriva companiei ศi a dus la “o notificare de conformitate, o notificare de sancศiune fixฤ ศi o audiere penalฤ”.
Rachel O’Flynn BL, pentru companie, a declarat cฤ inspectorul a fฤcut o investigaศie asupra tuturor aspectelor cazului, inclusiv asupra plฤศii insuficiente a salariilor รฎntr-un “raport de mare anvergurฤ”.
“Fie cฤ este corect sau nu”, a spus ea, comisia a luat o decizie รฎn acest caz รฎn 2017. Ea a susศinut cฤ doamna Manciu a fฤcut apel la cinci dintre plรขngerile sale iniศiale, dar nu ศi la aceasta.
Sharon Dillon-Lyons BL, care a apฤrut pentru doamna Manciu, a susศinut cฤ nu existฤ nicio dovadฤ cฤ ancheta sau urmฤrirea penalฤ se referฤ la plฤศi insuficiente.
Ea a declarat cฤ clienta sa a solicitat iniศial adjudecarea cererii sale de platฤ ศi cฤ singura cerere de inspecศie se referea la faptul cฤ nu a primit o declaraศie privind rata orarฤ de platฤ – aspecte tratate รฎn diferite secศiuni ale Legii naศionale privind salariul minim.
Dna Dillon-Lyons a declarat cฤ, deศi adjudecฤtorul anterior รฎn acest caz fฤcuse referire la o reclamaศie รฎn temeiul articolului 24 din Legea naศionalฤ privind salariul minim, aceastฤ reclamaศie nu a fost prezentatฤ รฎn mod corespunzฤtor รฎn faศa comisiei, deoarece nu s-a solicitat o declaraศie privind rata orarฤ de platฤ a dnei Manciu.
Aceasta a susศinut cฤ clienta sa a solicitat o declaraศie privind rata orarฤ de platฤ รฎn reclamaศia sa iniศialฤ din 2016, dar cฤ aceasta nu a fost trimisฤ รฎnapoi รฎn termenul de patru sฤptฤmรขni necesar.
Ofiศerul de adjudecare รna Glazier-Farmer a acceptat cฤ avea competenศa de a audia cazul.
Aceasta a declarat cฤ doamna Manciu a fost “ศinutฤ รฎn mod intenศionat รฎn รฎntuneric รฎn ceea ce priveศte cรขt cรขศtiga pe orฤ sau chiar cฤ avea dreptul la un salariu minim pentru un loc de muncฤ solicitant de 80 de ore pe sฤptฤmรขnฤ”.
Reclamanta ศi-a prezentat mฤrturia cu “detalii ศi claritate excepศionale” ศi a spus cฤ aceasta a fost acceptatฤ รฎn รฎntregime.ย “Falsificarea orelor de lucru cu intenศia clarฤ de a o รฎnศela pe reclamantฤ ศi de a o plฤti cu mult mai puศin decรขt salariul minim naศional reprezintฤ cea mai odioasฤ รฎncฤlcare a drepturilor sale de muncฤ”, a declarat doamna Glazier-Farmer. “Pรขrรขtul a cฤutat sฤ profite de reclamantฤ , care, dupฤ cum a recunoscut ea รฎnsฤศi, nu era familiarizatฤ cu drepturile sale de angajare la sosirea รฎn aceastฤ ศarฤ.”
๐ CCPC a primit 83 de plรขngeri privind creศterea preศurilor la carburanศi
Comisia pentru Concurenศฤ ศi Protecศia Consumatorilor (CCPC) a confirmat cฤ desfฤศoarฤ รฎn prezent activitฤศi de conformare รฎn legฤturฤ cu afiศarea preศurilor pentru comercianศii cu amฤnuntul de carburanศi.
Aceasta a primit 83 de plรขngeri รฎn cursul sฤptฤmรขnii trecute, รฎn timp ce ศoferii au รฎnregistrat preศuri record la pompฤ.
CCPC a scris benzinฤriilor pentru a le reaminti obligaศiile care le revin รฎn conformitate cu legislaศia privind protecศia consumatorilor, precum ศi unei asociaศii comerciale, avertizรขndu-le sฤ facฤ declaraศii publice cu privire la viitoarele creศteri ale preศurilor la carburanศi.
Miercuri, รฎn Dรกil, รฎnainte de un vot de urgenศฤ pentru reducerea accizelor, Ged Nash, membru al Partidului Laburist, a declarat cฤ “existฤ un loc special รฎn iad pentru operatorii de pompe de benzinฤ care au crescut preศurile” รฎnainte de reducerile fiscale planificate.
Michael Grubb, profesor de energie ศi schimbฤri climatice la University College London, a declarat cฤ producฤtorii de petrol obศin profituri uriaศe de pe urma pieศei actuale a carburanศilor.
Dl Grubb a declarat: “Dupฤ ce ศi-au stabilit cotele, dacฤ ruศii s-ar retrage din acest sistem รฎn ceea ce priveศte aprovizionarea, am vฤzut ce se รฎntรขmplฤ cu preศul petrolului. Dacฤ poศi vinde tot ceea ce ai convenit sฤ produci la 137 de dolari pe baril sau mai mult, de ce ai accepta sฤ pompezi mai mult pentru ca preศul sฤ scadฤ. Aศadar, una dintre caracteristicile actualei crize este cฤ cei care vรขnd combustibili fosili fac o adevฤratฤ crimฤ รฎn prezent.”
๐ Un motociclist ศi-a pierdut viaศa รฎntr-o coliziune cu o dubฤ รฎn Co Limerick
Numฤrul celor care ศi-au pierdut viaศa pe drumurile din Irlanda este mai mult decรขt dublu faศฤ de perioada similarฤ a anului trecut
Un motociclist a fost ucis รฎn urma unui accident cu o furgonetฤ pe N69 Coast Road, la Askeaton, Co. Limerick.ย Accidentul a avut loc sรขmbฤtฤ, รฎn jurul orei 13.30.
Motociclistul, un bฤrbat รฎn vรขrstฤ de aproximativ 30 de ani, a fost declarat mort la faศa locului. Trupul sฤu a fost transportat la Spitalul Universitar din Limerick. ศoferul dubei, un bฤrbat รฎn vรขrstฤ de 50 de ani, a fost transportat la Spitalul Universitar din Limerick pentru a fi tratat pentru rฤni care se crede cฤ nu รฎi pun viaศa รฎn pericol.
ศoseaua a fost รฎnchisฤ sรขmbฤtฤ seara pentru a permite efectuarea unei examinฤri tehnice de cฤtre anchetatorii criminaliศti รฎn cazul unei coliziuni, fiind instituite devieri locale.
Garda a cerut tuturor celor care ar fi putut fi martori ai coliziunii sau oricฤrui utilizator al drumului care ar putea avea รฎnregistrฤri de pe camerele de luat vederi, sฤ le punฤ la dispoziศia gardienilor.
Decesul urmeazฤ dupฤ o creศtere bruscฤ a numฤrului de motocicliศti uciศi pe drumurile din Irlanda รฎn primele sฤptฤmรขni ale acestui an. Bฤrbatul ucis รฎn apropiere de Askeaton sรขmbฤtฤ a fost al optulea motociclist care a murit de la รฎnceputul anului.
Brian Farrell, de la Autoritatea pentru Siguranศa Rutierฤ, a declarat cฤ este “deosebit de รฎngrijorฤtor” faptul cฤ numฤrul persoanelor ucise pe drumurile din stat รฎn acest an a ajuns la 37, cu aproximativ 22 mai mult decรขt รฎn perioada similarฤ a anului trecut.
El a spus cฤ aceastฤ creศtere include o tendinศฤ รฎngrijorฤtoare pentru motocicliศti, deoarece numฤrul celor uciศi a crescut la 22 รฎn 2021, o creศtere de cinci decese faศฤ de 2020.
Dl Farrell a declarat cฤ numฤrul total de uciศi a fost un motiv de “รฎngrijorare extremฤ” ศi a subliniat cฤ “ar trebui sฤ vฤ รฎntoarceศi รฎn urmฤ cu un numฤr lung de ani pentru a vedea atรขt de mulศi motocicliศti uciศi”. Sezonul de motociclete este de obicei din aprilie pรขnฤ รฎn septembrie, iar acesta nici mฤcar nu a รฎnceput รฎncฤ”.
Dl Farrell a declarat cฤ sfatul autoritฤศii a fost ca motocicliศtii sฤ acorde o atenศie deosebitฤ purtฤrii de รฎmbrฤcฤminte de protecศie, cum ar fi cฤศti, jachete cฤptuศite ศi protecศie specialฤ รฎntฤritฤ pentru coate, genunchi ศi alte articulaศii. Viteza a fost un factor รฎn multe dintre decese ศi atรขt motocicliศtii, cรขt ศi ศoferii de vehicule cu patru roศi ar trebui sฤ fie conศtienศi de vulnerabilitatea bicicliศtilor, a spus dl Farrell.
Cu toate acestea, Michael Noonan, de la Asociaศia irlandezฤ a motocicliศtilor, rฤspunzรขnd la รฎntrebฤrile legate de numฤrul de motocicliศti uciศi, a declarat cฤ a pune responsabilitatea pe seama comportamentului motocicliศtilor รฎnseamnฤ sฤ nu se ศinฤ cont de realitatea a ceea ce se รฎntรขmplฤ pe ศosele.
El a spus cฤ, รฎn majoritatea cazurilor, motocicliศtii nu sunt responsabili de accidente. El a spus cฤ atunci cรขnd o maศinฤ iese de pe un drum lateral รฎn faศa unui motociclist “nu poศi face nimic”. Dl Noonan a declarat cฤ organizaศia sa a efectuat numeroase cercetฤri cu privire la aceastฤ problemฤ, รฎmpreunฤ cu alte asociaศii europene ศi cu Parlamentul European, iar concluziile au fost cฤ ศoferii profesioniศti nu sunt implicaศi รฎn aceste accidente. Acesta a spus cฤ, “รฎn general, este vorba de un idiot รฎntr-o maศinฤ”.
Grupul de siguranศฤ rutierฤ Parc, fondat de Susan Gray รฎn 2006 dupฤ ce soศul ei, Steve, a murit รฎntr-o coliziune rutierฤ, s-a declarat “alarmat” de numฤrul de morศi pe drumurile statului pรขnฤ acum รฎn acest an. Parc, care รฎnseamnฤ “Promovarea conศtientizฤrii, responsabilitฤศii ศi atenศiei pe ศosele”, a declarat cฤ problema motocicliศtilor este “un motiv de รฎngrijorare”.
Potrivit unei analize, realizatฤ de RSA, a statisticilor provizorii ale Garda din 2021, 27% dintre ศoferii ศi pasagerii uciศi รฎn coliziuni rutiere, nu purtau centura de siguranศฤ รฎn momentul accidentului. Analiza datelor provizorii privind coliziunile din 2017 pรขnฤ รฎn 2020 aratฤ cฤ 10 la sutฤ dintre ocupanศii vehiculelor grav rฤniศi nu purtau centura de siguranศฤ.
Cercetarea a constatat cฤ, deศi 96% dintre automobiliศti spun cฤ folosesc รฎntotdeauna centura de siguranศฤ รฎn calitate de ศofer, aceastฤ cifrฤ scade la 83% atunci cรขnd persoanele cฤlฤtoresc pe bancheta din spate a unui autovehicul.
๐ Primul Ministru al Irlandei รฎndeamnฤ populaศia sฤ รฎศi facฤ vaccinul de rapel dupฤ creศterea numฤrului de cazuri de Covid
Dl Martin a declarat cฤ situaศia din spitalele din รฎntreaga ศarฤ este “foarte dificilฤ”.
Taoiseach Micheรกl Martin a declarat cฤ creศterea numฤrului de cazuri de Covid-19 din ultimele zile este o dovadฤ cฤ mai multe persoane trebuie sฤ รฎศi facฤ vaccinurile de rapel pentru a proteja comunitatea รฎn general.
Aproape 16.000 de cazuri noi de Covid-19 au fost confirmate vineri de cฤtre Departamentul de Sฤnฤtate, iar rata de pozitivitate pe ศapte zile a crescut la 34,1%, de la 30,4% vinerea trecutฤ ศi 27,9% รฎn urmฤ cu douฤ sฤptฤmรขni.
Cele mai recente cifre aratฤ cฤ 907 pacienศi cu Covid se aflฤ รฎn spitale, 37 dintre ei fiind trataศi รฎn unitฤศi de terapie intensivฤ (UTI).ย Pรขnฤ รฎn prezent, รฎn Irlanda au fost administrate 2,8 milioane de doze booster, dar Taoiseach spune cฤ este nevoie de mai multe doze booster.
Dl Martin a declarat cฤ situaศia din spitalele din รฎntreaga ศarฤ este “foarte dificilฤ” ศi va fi aศa ศi รฎn urmฤtoarele sฤptฤmรขni.ย “Urmฤrim รฎndeaproape situaศia”, a spus el.ย “Este absolut esenศial ca oamenii sฤ primeascฤ rapelurile, deoarece chiar ศi dovezile celor din spitale, cei aflaศi รฎn dificultate sunt cei care nu s-au vaccinat.ย “Problema รฎn spitalele noastre este, bineรฎnศeles, cฤ odatฤ ce o persoanฤ este diagnosticatฤ ca avรขnd Covid, acest lucru duce la o รฎntreagฤ gamฤ de intervenศii de izolare de cฤtre spital ศi reduce capacitatea. Acesta este impactul asupra serviciului spitalicesc, care este problematic.”
ศeful Departamentului de Sฤnฤtate Internaศionalฤ de la Colegiul Regal de Chirurgie, profesorul Sam McConkey, a declarat cฤ Covid รฎncฤ se “rฤspรขndeศte pe scarฤ largฤ” รฎn Irlanda, dar este “liniศtit” cฤ nu vฤd un numฤr mare de persoane foarte bolnave รฎn spital sau la terapie intensivฤ, sau care au nevoie de cantitฤศi masive de oxigen, aศa cum s-a รฎntรขmplat anul trecut ศi anul precedent.
“I-aศ รฎncuraja รฎn continuare pe toศi cei care nu sunt รฎncฤ vaccinaศi sฤ se vaccineze, asta face ca situaศia sฤ fie mult mai uศoarฤ”, a spus el.
“Avรขnd รฎn vedere toate celelalte lucruri oribile care se รฎntรขmplฤ รฎn jurul nostru, nu este un fel de prioritate naศionalฤ รฎn acest stadiu, dar pentru oamenii nefericiศi care o au, รฎn special dacฤ cei imunocompromiศi nu sunt vaccinaศi, este รฎncฤ o preocupare individualฤ pentru acele persoane”.
๐ Unii dintre cei care au pฤrฤsit sistemul de รฎngrijire au devenit “sceptici ai covidului”
Unii tineri care au ieศit recent din sistemul de รฎngrijire au devenit “sceptici faศฤ de Covid”, รฎn timp ce mulศi alศii ศi-au vฤzut problemele exacerbate de pandemie.
Acest lucru reiese dintr-un nou studiu realizat de cadrele universitare de la Trinity College Dublin.
Raportul se intituleazฤ One more adversity (รncฤ o adversitate): Experienศa trฤitฤ de persoanele care au pฤrฤsit sistemul de รฎngrijire รฎn Irlanda รฎn timpul pandemiei Covid-19 ศi a fost scris de profesorul Robbie Gilligan, Dr. Eavan Brady ศi Laura Cullen de la Trinity College Dublin.
Pe baza experienศelor a 16 tineri, raportul a constatat cฤ, รฎn ceea ce priveศte provocฤrile comune – cum ar fi decesul unei persoane dragi sau pierderea locului de muncฤ – “Covid poate face aceste experienศe ศi mai dificile, deoarece mulศi dintre cei care au pฤrฤsit sistemul de รฎngrijire ar putea fi nevoiศi sฤ negocieze aceste situaศii fฤrฤ sprijinul pe care alศi tineri ar putea sฤ รฎl aibฤ”.
Unul dintre cei care au pฤrฤsit sistemul de รฎngrijire ศi-a pierdut bunica ศi, potrivit raportului: “Trecerea la studii online ศi izolarea socialฤ forศatฤ l-au izolat de sprijinul protector al รฎntรขlnirii cu prietenii รฎn persoanฤ. Covidul a adus la cunoศtinศฤ fragilitatea sprijinului sฤu social รฎn mijlocul durerii pentru pierderea marelui sฤu susศinฤtor din copilฤrie.”
Un alt beneficiar de รฎngrijire ศi-a pierdut bunicul din cauza lui Covid, iar un alt beneficiar de รฎngrijire ศi-a pierdut tatฤl biologic.
A existat, de asemenea, un sentiment de deconectare pentru unii dintre cei care au pฤrฤsit sistemul de รฎngrijire, care nu au simศit cฤ au avut o infrastructurฤ familialฤ pe care sฤ se bazeze. O persoanฤ intervievatฤ a spus: “Mฤ trezesc, fumez o ศigarฤ, mฤ duc sฤ fac pipi ศi stau รฎn pat ศi mฤ uit la televizor.โฏ” Ea a spus cฤ acesta a fost modelul din ultimul an.
De asemenea, au fost perturbate locurile de muncฤ ศi au avut un impact asupra unor persoane care s-au confruntat cu izolare, singurฤtate ศi dificultฤศi de sฤnฤtate mintalฤ.
“De asemenea, ei s-au vฤzut pe ei รฎnศiศi ca fฤcรขnd eforturi pentru a reduce riscul pentru toatฤ lumea prin comportamentul lor. Am constatat cฤ participanศii au fost รฎn general pozitivi รฎn ceea ce priveศte รฎntรขlnirile lor cu profesioniศtii ศi serviciile.”
ศi, potrivit raportului: “Am gฤsit un tรขnฤr care a rฤmas un sceptic dezabฤtut รฎn faศa dovezilor despre Covid. Tony (18 ani) nu s-a sfiit sฤ รฎศi exprime opiniile:
“T: Nu, ca ศi cum… รฎmi place Covid… ca sฤ fiu sincer, pฤrerea mea este cฤ este o grฤmadฤ de prostii. Aศa este. Nici mฤcar nu are sens, de ce sฤ รฎnchizi o grฤmadฤ de locuri pentru un virus, sunt o mulศime de viruศi, nu doar Covid, ci ศi gripe, de toate.”
Prietenii ศi pฤrinศii adoptivi au ajutat ศi, potrivit autorilor raportului: “Am identificat douฤ mesaje cheie รฎn toate cele spuse de participanศi. รn primul rรขnd, relaศiile au fost de cea mai mare importanศฤ รฎn viaศa lor – รฎn perioada Covid ศi dincolo de ea. Per ansamblu, respondenศii au considerat cฤ relaศiile sunt o sursฤ de putere ศi de sprijin รฎn viaศa lor. รn ciuda acestui aspect, au existat ศi cazuri รฎn care relaศiile au fost o sursฤ de stres ศi frustrare.
“Cea mai bunฤ protecศie รฎmpotriva adversitฤศii ศi a precaritฤศii รฎn diferitele lor forme pฤrea sฤ se regฤseascฤ รฎn accesul la sistemele de sprijin din viaศa participanศilor.
“O trฤsฤturฤ izbitoare a constatฤrilor noastre a fost cรขt de mult au subliniat participanศii sprijinul din partea unor surse neprofesionale.
“Pe baza studiului nostru, considerฤm cฤ ar fi oportun sฤ ne gรขndim la modul cel mai bun de a oferi sprijin pentru a reflecta diversitatea nevoilor ศi a capacitฤศilor din populaศia celor care au pฤrฤsit sistemul de รฎngrijire.”
*https://covidandcareleavers.wordpress.com/publications/