Ieri 20 martie 2015, a avut loc în incinta Secției Consulare din Dublin întâlnirea membrilor consulatului cu diverși membri ai comunității române din Irlanda, aproximativ 18 persoane.
Printre aceștia s-au numărat membrii ai ONG-ului Romanian Community of Ireland, Actualitatea, Informația Irl, Vasile Ros Translations, Monica Ghiman Translations, Transilvania Romstar FC și câțiva administratori ai unor grupuri de Facebook. Dacă am omis pe cineva, ne cerem scuze dar nu am putut identifica pe toți, întrucât nu au fost făcute prezentările și la luările de cuvânt nimeni nu și-a prezentat numele și ce formațiune reprezintă.
Personalul Consulatului prezent de altfel la această întâlnire este compus din: domnul Dan Tudor (Consilier, seful Secţiei Consulare si prim-colaborator), Silvana Ghimici (Secretar III) și o a treia persoană care nu a fost numită la întâlnire dar care nu are drept de semnătură consulară, primele două persoane fiind singurele persoane din consulat care semnează și parafează orice act eliberat de consulat.
Întâlnirea a început printr-o mică reamintire a faptului că este Ziua Francofoniei, România fiind o țară francofonă. Detaliile despre programul zilei Informația Irl le-a publicat pe 18 martie în linkul următor: https://www.informatiairl.com/international-day-of-francophonie/
Domnul Dan Tudor a ținut să reamintească încă de la început faptul că această întâlnire nu este prima de acest fel și nu va fi nici ultima, consulatul fiind dispus să discute cu comunitatea problemele existente și motivele care generează aceste probleme.
Aglomerația și timpul lung de așteptare.
Membrii consulatului au început să explice de ce și ce generează aglomerația și timpii lungi de așteptare pentru procesarea unor documente. Numărul românilor în Irlanda este în creștere din mai multe motive, principatul motiv fiind aparent dobândirea cetățeniei române a mai multor cetățeni din Republica Moldova. Republica Moldova are a doua comunitate ca mărime din Europa în Irlanda, ceea ce proporțional implică și un număr suplimentar de cetățeni români care aplică la serviciile consulare. Un alt motiv este venirea în Irlanda a mai multor români din România dar și din state precum Italia, Spania, Portugalia state mult mai lovite de criza economică decât Irlanda.
Procedurile consulare au fost modificate de MAE și un exemplu simplu a unei procuri de vânzare explicat de doamna Silvana Ghimici arată cât de complicat este procesul, care implică o reredactare a aplicației de către consul în două exemplare, o introducere în sistemul informațional și trimiterea acesteia la București unde trebuie aprobată de Uniunea Notarilor.
În anul trecut au fost emise 1780 de titluri de călătorie pentru persoanele care nu aveau nici un act de identitate și au dorit să plece în România.
Numărul vizelor a scăzut datorită acordurilor pe care România le are cu Republica Moldova la doar câteva sute pe an, vize care totuși și ele necesită timp de procesare.
Serviciile consulare nu se rezumă doar la lucrul cu publicul de la ghișeu, doamna Silvana Ghimici subliniind faptul că din păcate consulatul trebuie să acorde asistență consulară și românilor care se află în închisorile din Irlanda și să răspundă cazurilor care necesită urgență.
Un caz de urgență a fost cel al unei românce din Teleorman care a ajuns în aeroportul din Dublin vinerea trecută, având o promisiune de muncă. Cazul ca o mică paranteză se încadrează la un trafic de persoane. Persoana de contact care i-a promis de muncă nu a mai răspuns la apelul femeii și efectiv femeia care nu știa deloc limba engleză a fost lăsată în aeroport. Aceasta nu a comunicat cu nimeni, și-a pierdut buletinul și a stat în aeroport fără bani și nemâncată până miercuri dimineață când autoritățile irlandeze au observat și au contactat consulatul la ora 5 dimineața. Consulatul a acționat de urgență, a luat femeia de la aeroport, au hrănit-o, i-au făcut documente de călătorie și au dus-o la avion. Domnul Dan Tudor spune că au primit confirmarea că femeia a ajuns în siguranță la familia ei în România.
Consulatul și implicit cele două persoane autorizate pe lângă procuri, pașapoarte și alte documente eliberate publicului mai au întâlniri oficiale cu autoritățile, întocmiri de rapoarte și alte activități specifice consulare.
Problema telefoanelor
Dacă suni la secția consulară, Consulatul României în Irlanda nu răspunde direct apelului tău și membrii consulatului nu pot fi învinuiți de faptul că nu răspund la telefon. Noul sistem de gestionare al apelurilor telefonice despre care Informatia Irl v-a informat încă din ianuarie în articolul Centrul Unic de Contact este cel care preia orice apel făcut către numerele de telefon ale consulatului. La acel centru un operator preia apelul și generează un ticket în sistemul electronic, ticket care are un grad de urgență asociat. Un apel de urgență este transferat la modul cel mai urgent direct la consulat, exemplu fiind dat cazul relatat mai sus cu femeia din aeroport, unde consulul a primit un telefon la ora 5 dimineața. Prin noul sistem personalul consulatului are lista cu apelurile telefonice, detaliile problemelor și ale apelanților. Sistemul a fost gândit pentru a ușura munca personalului consulatului și pentru a evita abuzurile, un exemplu fiind că o persoană sună la ora 3 dimineața să întrebe cât costă o procură.
Platformă online de preluare a datelor
În viitorul apropiat se va deschide o platformă online (E-cons) prin care cererile pentru procuri se pot face online, iar persoana va trebui să vină la ghișeu doar pentru a semna de preluare a documentului. Personalul consular nu crede că acest lucru va rezolva în totalitate problemele datorită faptului că mulți din cei care apelează la serviciile consulare nu au cunoștințe de utilizare a unui calculator sau și mai grav nu știu să scrie, cazuri multiple existând aproape zilnic în secția consulară. Un exemplu destul de grav fiind cazul în care cel care cere o procură nu știe să scrie sau nici măcar nu înțelege termenul “subsemnatul”.
Pașapoartele
În secția consulară din Dublin există o singură stație de lucru pentru pașapoarte, operată de aceiași oameni care fac toate serviciile enumerate deja mai sus: procuri, vize, titluri de călătorie, rezolvarea ticketelor din sistemul telefonic și asistență consulară.
În medie în Consulatul României din Irlanda se fac 20 de pașapoarte pe zi, dar cererea depășește în acest moment câteva sute, motiv pentru care lista de așteptare este lungă.
Chiar dacă ar exista două stații de pașapoarte, nu există personal pentru a opera o a doua stație și nici spațiu.
De ce ajung pașapoartele atât de greu? Din cauza curieratului diplomatic care ajunge doar de patru ori pe an în Irlanda. Curieratul diplomatic este un serviciu special care necesită diferite acorduri internaționale și unul prea scump pentru România pentru al trimite în Irlanda de mai multe ori pe an. Țările europene care au zboruri directe cu compania Tarom beneficiază de un serviciu de curierat diplomatic mai rapid datorită companiei de stat, care este singura companie aeriană aprobată pentru a transporta corespondență diplomatică fiind companie de stat. Compania Tarom a operat zboruri în Irlanda, dar deși imediat s-a făcut o cerere de a opera curieratul diplomatic până când aceasta ar fi trebuit soluționată, deja compania Tarom a întrerupt zborurile către Irlanda.
Există totuși o soluție dacă vrei să primești, mai bine zis să ridici pașaportul mai rapid de trei luni. Poți specifica la momentul cererii pentru un nou pașaport pe care o faci în Dublin, că vrei să ridici pașaportul din România.
Membrii consulatului cu regret spun că deși au trimis nenumărate cereri MAE, nu văd o soluționare a acesei probleme a curieratului diplomatic.
Programările pentru pașapoarte românești se fac la adresa programari@eircom.net.
Secția Consulară transmite pe aceasta cale rugăminte ca, în cazul în care cineva nu poate ajunge la programarea făcută, să anunțe acest lucru, pentru a elibera locul altei persoane în așteptare.
Surprize.
Consulatul a anunțat în exclusivitate faptul că a primit aprobarea în principiu de relocare. Asta înseamnă că în viitorul apropiat va primi un sediu mai mare separat de clădirea ambasadei și numărul personalului va fi lărgit, lucru care clar va accelera procesul de eliberare a documentelor necesare cetățenilor români aflați în Irlanda.
O altă surpriză este că limba română va fi introdusa in scoli, ca limba straina, prin curriculum aprobat de Ministerul Educatiei din Irlanda. Negocierile în acest sens sunt într-un stadiu avansat. Elevii români aflați în școlile irlandeze vor putea astfel să dea Junior Cert și Leaving Cert la limba româna. Se fac demersuri, de asemenea, pentru ca limba romana sa fie predata ca evening classes, pe lângă centre VEC.
Întrebările reporterului Informația Irl:
– Mai mulți cititori susțin că taxele consulare sunt mai mari decât cele afișate pe pagina MAE la linkul: Taxe Consulare. Răspuns: Taxele practicate de Consulatul României sunt aceleași cu cele afișate pe pagina MAE. Multe taxe consulare au fost reduse, iar altele au fost complet eliminate. De exemplu, transcrierea certificatelor de nastere copiilor este gratuita, daca se face in 6 luni de la inregistraea nasterii la autoritatile straine.
– Un cititor spune că a plătit taxe de urgență deși a primit o procură abia a doua zi. Când se plătesc taxe de urgență. Răspuns: Taxele de urgență se aplică atunci când documentul este eliberat în termen de 48 de ore.
– Mai mulți cititori Informația și povestiri pe Facebook și diferite bloguri relatează că personalul ambasadei (Nota Redacției: al consulatului) este foarte arogant și vorbește urât cu cetățenii. Răspuns: exclus să vorbim urât și aceste cazuri relatate pot fi dovedite cu ajutorul camerelor de supraveghere instalate. E adevărat că datorită presiunii la care personalul este supus zilnic, al oboselii în unele cazuri să fim puțin mai reci, dar nici într-un caz nu vorbim urât.
Alte sugestii și întrebări puse de alți participanți la discuție:
– o transparență mai mare a prețurilor practicate de Consulat și o afișare mai clară pe pagina Ambasadei. Răspuns: Vom introduce un link direct către prețuri, deși ele sunt afișate la finalul descrierii procedurii de eliberare a fiecărui document, descriere deja existentă pe pagina cu serviciile consulare.
– Vrem să facem voluntariat să ajutăm se poate. Răspuns: Voluntariat (internship) se poate face în cadrul Ambasadei dar nu neapărat în cadrul consulatului la lucrul cu documente unde este cea mai mare problemă în prezent, unde sunt foarte multe informații cu caracter secret și personal. Se pot face cereri de lucru voluntar în cadrul Ambasadei dar aceste cereri vor trebui trimise la București și verificate amănunțit de MAE, SRI și alte organe competente etc.
– Chiar nu putem să punem o firmă care să se ocupe cu transportul documentelor diplomatice?
Răspuns categoric: Nu, este imposibil ca acest transport să fie efectuat de o firmă privată, documentele au un caracter excepțional și sunt sigilate cu sigiliul României iar responsabilitatea este foarte mare.
– Unii vor să fie informați de consulat direct prin email, se poate face un newsletter? Informațiile sunt deja actualizate tot timpul pe paginile de web ale MAE, există deja un link unde cetățenii se pot înregistra în acest sens, deasemenea anunțuri regulate sunt făcute pe pagina de Facebook Departamentul Consular al MAE unde cei doi oficiali ai Consulatului României în Irlanda sunt activi în mod regulat.
